CNA a amânat, în şedinţa de joi, luarea unei decizii privind modul în care a fost prezentat în programele de ştiri şi dezbateri de la Antena 3 şi România TV cazul arestării directorului Antena TV Group Sorin Alexandrescu, acuzat de şantaj, potrivit Mediafax.
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de joi, emisiunile de ştiri şi dezbateri difuzate de posturile de televiziune Antena 3 şi România TV în perioada 30.05 – 4.06, care au prezentat cazul directorului Antena TV Group, Sorin Alexandrescu, cercetat în dosarul în care este acuzat că l-a şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei.
Astfel, în şedinţa de joi a CNA au fost prezentate monitorizările emisiunilor „100 de minute”, „La ordinea zilei”, „Subiectiv”, „Sinteza Zilei”, „În gura presei”, „Esenţial”, „Exces de Putere”, „Ediţie Specială”, „Q&A”, „Punctul de întâlnire” şi „Breaking News” de la Antena 3, iar de la România TV programele „Breaking News”, „Ora de vârf”, „Newsdesk”, „România exclusiv” şi jurnalele de ştiri.
În urma vizionării emisiunilor, preşedintele CNA, Laura Georgescu, a propus ca cele două posturi de televiziune – Antena 3 şi România TV – să fie sancţionate cu întreruperea emisiei timp de zece minute, în data de 7 iunie, propunerea sa neîntrunind numărul minim necesar de voturi pentru a fi adoptată. Astfel, „pentru” au votat Laura Georgescu (preşedinte CNA), Viorel Vasile Buda (vicepreşedinte CNA), Lorand Turos, Valentin Alexandru Jucan şi Monica Gubernat (membri), în timp ce Narcisa Iorga, Radu Călin Cristea şi Răsvan Popescu (membri) au votat „împotrivă”.
Preşedintele CNA, Laura Georgescu, şi-a motivat propunerea de întrerupere a emisiei pentru cele două posturi afirmând că atât Antena 3, cât şi România TV „au folosit frecvenţe naţionale obţinute gratis de la statul român ca să îşi rezolve un război personal”. Ea a completat spunând că celor două posturi „le trebuie 10 minute să se răcorească, să iasă din ring, să-şi dea cu puţină apă pe faţă şi să reia ceea ce au promis în secunda în care au venit şi şi-au luat licenţa”.
Totodată, Radu Călin Cristea a propus ca cele două posturi de televiziune să fie amendate fiecare cu suma de 100.000 de lei, însă nici această propunere nu a întrunit numărul minim necesar de voturi pentru a fi adoptată. Viorel Vasile Buda, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea au votat „pentru” această sancţiune, Laura Georgescu, Lorand Turos, Valentin Alexandru Jucan, Monica Gubernat şi Narcisa Iorga au votat „împotrivă”.
Anterior, Narcisa Iorga a declarat că nu este de acord să voteze în bloc deciziile privind sancţionarea celor două posturi de televiziune, precizând că va vota împotriva ambelor propuneri.
„Din punctul meu de vedere, cele două posturi nu sunt echivalente în încălcarea legislaţiei, de aceea nu voi fi de acord să votez în bloc, drept pentru care voi vota împotriva ambelor sancţiuni în această situaţie. (…) Cât timp sunt două propuneri, vă sugerez să votăm separat, dacă nu vă asigur de votul meu împotriva celor două propuneri. La un post avem pluralism de opinii, la un post nu avem deloc o altă opinie. Lucrul acesta trebuie diferenţiat în decizie”, a spus Narcisa Iorga.
Nefiind aprobată niciuna dintre variantele de sancţionare propuse de Laura Georgescu şi Radu Călin Cristea, membrii CNA au decis ca votul să fie amânat până la o viitoare şedinţă, în care vor fi prezenţi toţi cei 11 reprezentanţi ai Consiliului.
Preşedintele CNA, Laura Georgescu, a declarat, după audierea reprezentanţilor Antena 3 şi România TV, că „monitorizarea CNA va fi zi de zi pe toate posturile şi nu va scăpa nimeni de aplicarea legii”. „Când ai două frecvenţe naţionale pe care eşti obligat să oferi informaţie corectă, de interes public, dacă ajungi să faci ceea ce urmăresc eu că se întâmplă de cinci zile, ai trădat unilateral licenţa pe care ai primit-o de la această instituţie”, a spus Georgescu.
De asemenea, preşedintele CNA a spus că este privată de cinci zile, ca simplu spectator, de orice tip de informaţie de interes public. „Viaţa mea nu începe şi nu se termină cu arestarea unui om, fie el din managementul unei televiziuni, viaţa mea nu începe şi nu se termină cu atacurile dintre cele două televiziuni (Antena 3 şi România TV, n.r), plătesc ca să am informaţie de interes public, care să mă intereseze şi care să-mi uşureze viaţa, nu care să mă încarce cu războiul dintre A şi B”, a completat aceasta.
Ea a dat, totodată, ca exemple titlurile apărute pe crowl-urile celor două televiziuni, dar şi jignirea Consiliului Naţional al Audiovizualului.
Preşedintele CNA a făcut propunerea de sancţionare prin întreruperea emisiei timp de 10 minute în baza articolului 64 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, conform căruia „în virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte: asigurarea unei distincţii clare între fapte şi opinii”, şi în baza articolului 67, care prevede că: „în exercitarea dreptului lor de a-şi exprima opinii sau puncte de vedere în legătură cu subiecte de interes public, prezentatorii şi moderatorii trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte şi nu trebuie să profite de apariţia lor constantă în programe într-un mod care să contravină exigenţelor de asigurare a imparţialităţii”.
S-a avut în vedere şi articolul 43 din acelaşi cod, text care prevede că „radiodifuzorii trebuie să evite să aducă atingere dreptului la un proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile unor cauze aflate pe rol în justiţie sau în curs de cercetare, prin comentariile şi luările de poziţie proprii sau ale invitaţilor, inclusiv ale avocaţilor părţilor”, dar şi articolul 3, alineatul (1) din Legea audiovizualului, conform căruia „prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului şi alineatul (2) potrivit căruia „toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor.”
De cealaltă parte, amenda de 100.000 de lei susţinută de Radu Călin Cristea a fost propusă în baza articolului 30, care prevede că „furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, viaţa privată, onoarea şi reputaţia, precum şi dreptul la propria imagine”, şi a articolului 32 din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual, conform căruia „niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor”.
De asemenea, Cristea a precizat că sancţionarea celor două televiziuni o cere şi în baza articolului 40, potrivit căruia „în virtutea dreptului la propria imagine, în cazul în care în programele audiovizuale se aduc acuzaţii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori imorale, acestea trebuie susţinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul să intervină pentru a-şi exprima punctul de vedere; dacă acuzaţiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie să respecte principiul audiatur et altera pars; în situaţia în care persoana vizată refuză să prezinte un punct de vedere, trebuie să se precizeze acest fapt”.
Înainte de procedura de deliberare, reprezentantul Antena 3, avocatul Mihai Mustăciosu, a declarat că niciunul dintre textele normative după care Consiliul îşi desfăşoară activitatea nu au fost încălcate.
„Punctul nostru de vedere nu are cum să fie amplu, pentru că trebuie să tragem în întuneric, nu avem o ţintă. Nu ştim dacă s-au reţinut fapte contravenţionale împotriva Antena 3 şi care sunt. Vizionând emisiunile, opinia noastră este că niciunul dintre textele normative după care CNA îşi desfăşoară activitatea şi poate constata contravenţii nu au fost încălcate. Politica postului în această perioadă a fost de a informa într-o manieră cât se poate de obiectivă publicul cu privire la faptele care s-au petrecut şi de a prezenta într-o manieră cât se poate de generoasă, lipsită de restricţii opiniile unor jurnalişti care au intervenit pe post. Sancţionarea acestor opinii nu poate fi dispusă, deoarece ele nu sunt susceptibile de a fi analizate ca fiind adevărate sau false. Sunt judecăţi de valoare la care fiecare dintre jurnalişti este îndreptăţit şi pe care instanţele de obicei le ocrotesc în măsura în care ele au o bază factuală minimă, ceea ce în cazul de faţă se regăseşte. Singurul aspect pe care îl învederăm este raportul dintre cele două părţi implicate: instituţia prezidenţială şi un post de televiziune”, a spus reprezentantul Antena 3.
Pe de altă parte, directorul de programe România TV, Roxana Niculescu, a precizat că în emisiunile difuzate de postul pe care îl reprezintă au fost folosite surse de la Guvern şi de la Antena 3 şi că niciunul dintre jurnaliştii Antena 3 nu a fost atacat.
Totodată, preşedintele CNA, Laura Georgescu, a spus în şedinţa de joi că stă în obiceiul Consiliului ca, în momentul în care se constată că un subiect se dezbate pe parcursul mai multor zile, să fie realizată o monitorizare de linie pe toate posturile, pe toate zilele. „Toate posturile care şi-au adus contribuţia la acest subiect sunt monitorizate începând cu 30 mai şi vom continua monitorizarea până când se va termina. CNA nu monitorizează doar în urma reclamaţiilor, ci se autosesizează”, a completat aceasta.
