Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Două capitole din manualul de istorie medievală a României

În timpul socialismului, ca şi în prezent, Puiu Manu (născut în 1928) a fost şi rămâne cel mai prolific autor de benzi desenate din România.

Share

Dodo Niță 0 comentarii

Actualizat: 27.01.2019 - 12:34

Din 1957 şi până în 1989, domnia sa a publicat în mod regulat în aproape toate revistele şi almanahurile pentru copii. A semnat trei din cele zece albume apărute în colecţia de benzi desenate a Editurii Stadion.

În fine, a desenat alte două, de inspiraţie istorică, pentru Editura Tineretului, respectiv Ion Creangă.

Albumele fac parte din seria de cărţi BD istorice scrise de Radu Theodoru şi desenate de diverşi autori: Dumitru Dobrică, Ladislau Braum, Ion Deak Cluj, Sandu Florea şi, respectiv, Puiu Manu.

Născut în 1924, fost ofiţer de aviație, Radu Theodoru îşi găseşte adevărata vocaţie în scris: debutează în 1954 cu romanul „Brazdă şi Paloş” şi continuă cu alte zeci de romane istorice, dar şi de aventuri, science-fiction şi călătorii.

A trecut uşor de la roman la banda desenată istorică, debutând în 1966 în revista ”Scânteia Pionierului“, cu serialul BD ”Călugăreni“, desenat de… Puiu Manu.

Alături de Ovidiu Zotta, Radu Theodoru este cel mai prolific scenarist BD din România, fiind singurul care a semnat, împreună cu desenatorii amintiţi mai sus, cel mai mare număr de albume BD istorice (de cele mai multe ori adaptându-şi propriile romane) – 11 (dintr-un total de aproximativ 50 publicate în cei 42 de ani de comunism) apărute la editurile Tineretului, Ion Creangă şi Sport Turism.

Seria de cărţi BD istorice a fost deschisă deci cu ”Şoimii Moldovei“, în 1969. ”Ion Vodă Cumplitul“ va apărea cinci ani mai târziu, în 1974, anul de vârf al producţiei de albume BD în România.

Ambele cărţi sunt tipărite pe format italian (22/24 cm) şi au câte 36 de pagini în culori. Principala deosebire este că pe coperta ”Şoimilor“ apare doar numele lui Radu Theodoru (cel al lui Puiu Manu fiind menţionat în interior), în timp ce pe coperta celei de-a doua cărţi apar ambele nume, poate ca un semn de recunoaştere şi al importanţei muncii desenatorului. De asemenea, tirajul este menţionat doar la a doua carte, 48.000 de exemplare, informaţie care ne permite să ne facem o idee despre popularitatea benzilor desenate în acea vreme.

Scenariile celor două cărţi BD au la bază nuvele apărute iniţial în volumul de evocări istorice al lui Radu Theodoru, ”Strămoşii“ (1968): ”Marienburg“ pentru Şoimii Moldovei şi ”Slove de foc“ pentru Ion Vodă Cumplitul.

Ambele sunt prezentate ca naraţiuni ale unor cronicari, polonezul Dlugosz, pentru prima, şi moldoveanul Grigore Ureche pentru cea de-a doua, şi ambele relatează două bătălii: cea de la cetatea Marienburg (1422), între ”şoimii moldoveni trimişi de Alexandru cel Bun în ajutor regelui Poloniei, Iagelon“ contra ”crijaţilor“ (cavalerii teutoni) conduşi de ”Marele Maestru al Ordinului, cavalerul Heinrich von Plaven“, şi cea de la Cahul, pe Dunăre (1574), între oastea lui Ion Vodă al Moldovei şi armata otomană condusă de Ahmet-Paşa.

Diferenţa fundamentală rezidă în tonul povestirilor, deşi scopul lor este acelaşi: să glorifice faptele de vitejie ale ostaşilor moldoveni. Cartea ”Şoimii Moldovei“ este entuziastă, lirică (spre deosebire de nuvela iniţială este introdus chiar şi un personaj feminin, poloneza Ludmila, care se va lăsa cucerită de unul dintre ”şoimii“ moldoveni), cu dialoguri umoristice între protagonişti; ”Ion Vodă Cumplitul“ este o naraţiune sobră, chiar tristă, dacă luăm în considerare finalul tragic: domnitorul este dezmembrat în bucăţi de către patru cămile de care a fost legat, sacrificându-se astfel pentru a opri masacrarea oastei sale, trădată de boierii cei perfizi. Este singurul caz din istoria BD-ul românesc sub comunism care are un aşa final dramatic, conform însă cu realitatea.

În ceea ce îl priveşte, Puiu Manu se achită cu brio de sarcina dificilă de a ilustra cele două naraţiuni: cu grafismul său nervos şi expresiv desenează şarje de cavalerie, explozii de artilerie, atacuri ale pedestraşilor şi ale călăreţilor, neezitând să adune chiar şi câteva zeci de personaje într-o casetă.

Deşi formatul italian al cărţilor este incomod, artistul foloseşte în mod curent pagina cu două linii şi patru casete, eventual trei, atunci când are de reprodus scene mai dinamice sau, mai rar, şase casete, atunci când ilustrează dialoguri. Curios este faptul că la cartea desenată în 1969 foloseşte baloane de text pentru a exprima dialogurile dintre personaje, pe când în 1974 le abandonează şi redă discuţiile între personaje sub forma unor scurte texte, delimitate prin liniuţă de dialog.

Copertele celor două cărţi sunt însă foarte expresive, dinamice şi cu impact puternic asupra cititorului. ”Şoimii Moldovei“ şi ”Ion Vodă Cumplitul“ au rămas gravate în memoria afectivă a cititorilor din anii ‘70 mai temeinic chiar decât paginile corespunzătoare din manualele de istorie medievală a României şi acest lucru se datorează, fără nicio îndoială, autorilor lor, scriitorul Radu Theodoru şi desenatorul Puiu Manu. În anul 2018, făcând ordine în pod, Puiu Manu a găsit o mapă cu desenele originale de la albumul ”Şoimii Moldovei“. A desenat o copertă nouă, diferită în detalii de cea de la ediţia din 1969, şi le-a oferit editurii Revers, care a publicat o nouă ediţie – tipărită digital, adică în condiţii grafice de excepţie, mult deasupra standardului de acum 50 de ani.
Frumos cadou oferit de Puiu Manu cititorilor săi la aniversarea vârstei de 90 de ani!

Comentarii

loading...