Lumea profană s-a împărțit în două, cu ocazia discuțiilor despre oportunitatea rămânerii sau retragerii Dosarului Roșia Montană pentru nominalizarea pe lista de protecție a UNESCO.
Promotorii listării, grupați în jurul unor interese de grup în lucrări de patrimoniu, cu ochii pe bugetele de reabilitare ale caselor de patrimoniu, de aproximativ 400 de milioane de euro, blochează pe veci un zăcământ de 30 de miliarde de dolari.
Mai sunt mai puțin de zece zile până la reuniunea online a magiștrilor salvării patrimoniului mondial.
În coaliția de guvernare, USR-PLUS se ține cu dinții de menținerea dosarului. Dar liderii partidelor componente au avut acces la dosar? Se întreabă mai mulți politicieni.
PNL și USR-PLUS au câștigat voturi promițând transparență.
Cabinetul Cîţu evită să tranșeze tema: Dosarului Roşia Montană. Adică dacă guvernul va susţine includerea în Patrimoniul UNESCO sau îl va retrage, dat fiind faptul că între stat şi compania canadiană Gabriel Resources există un litigiu internaţional, deschis la Centrul internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile (ICSID) de la Washington.
„Am întrebat şi eu în şedinţa de guvern şi a întrebat şi premierul: bun, Ministerul Finanţelor spune că daca menţinem dosarul plătim 5 miliarde, daca îl retragem plătim în jur de 1 miliard, pentru că despăgubiri plătim oricum, aşa spun avocaţii”, a spus ministrul Culturii; Bogdan Gheorghiu, săptămâna trecută, la Radio Guerrilla.
“Includerea sitului în patrimoniul UNESCO exclude orice formă de exploatare industrială. E exclus să se reia proiectul respectiv. Aşadar, e o piedică care apare”, a spus un avocat, consultat de “Adevărul”.
„Prin extinderea protecţiei UNESCO pe toate cele 2.000 de ha care fac obiectul listării se va ajunge sterilizarea celui mai important zăcământ de aur din UE,” potrivit unei postări ale Confederației Naționale Sindicale Meridian.
”O eventuală retragere a dosarului Roșia Montană ar fi în dezavantajul statului român și al cetățenilor români”, arată USR PLUS într-un comunicat, precizând că repetarea greșelilor guvernelor PSD sunt inacceptabile.
Dosarul a fost retras de Viorica Dăncilă, dar depus din nou în timpul guvernului Orban
USR-PLUS a condiționat acordarea voturilor pentru investirea guvernului Orban în Parlament, în anul 2019, de retrimiterea dosarului la UNESCO, retras de Viorica Dăncilă, ca urmare a recomandărilor avocaților statului român.
Reprezentanții Lalive & Leaua, apărători ai statului român la ICSID, susțin că intrarea pe lista UNESCO ar duce la pierderea procesului și implicit la plata compensațiilor de aproape cinci miliarde de dolari, conform unui document Rise Project.
Gheorghiu se ascunde în spatele secretarei
Însuși Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, a recunoscut la Radio Guerilla, că prin depunerea dosarului, statul ar pierde procesul și am fi obligați să scoatem din trezorerii 5 miliarde de dolari. Acum se ascunde de presă.
Orice lector neavizat al fairy-tail-ului (o poveste istorică ilustrată, pentru că asta e dosarul) poate lesne sesiza pervesitatea documentului.
Harta care cuprinde 2.000 de hectare, ca arie de protecție, propusă UNESCO, de specialiștii lui Șuteu, se suprapune exact pe aria zăcământului, conform studiilor geodezice aflate la instituțiile specializate. Practic, odată cu acceptarea listării UNESCO, mineritul va fi interzis.
UNESCO nu dă bani. Face doar recomandări pentru protejarea patrimoniului, ne explică un ungur din Consiliul Internațional pentru Monumente și Situri (ICOMOS). Poate nu întâmplător, reprezentanții Ungariei, încă dinainte de 2010 au militat pentru listarea Roșiei Montane la UNESCO, măsură necesară pentru blocarea extragerii aurului, poate pentru vremea când Imperiul Austro-ungar se va reface.
Statul român se îndatorează tot mai mult. Rezerva din munții auriferi, doar cea explorată, de 10 milioane de uncii, este de cinci ori mai mare decât cea din Skouries, Grecia, recent intrata în faza de exploatație, după lungi proteste, urmate de procese la Curtea de Arbitraj de la Atena. Povestea continuă în ediția viitoare.
