Sărbătoarea Mărţişorului va fi marcată în reţeaua reprezentanţelor Institutului Cultural Român din străinătate prin organizarea unor ateliere pentru copii, difuzarea unor filme documentare, prin prelegeri susţinute de specialişti etnologi, sociologi, antropologi, printr-o serie de „cărţi poştale digitale” semnate de personalităţi ale culturii române – cuvinte care sa aducă speranţă, energie primăvăratică şi bucurie, benzi desenate, spectacol video sau prezentarea unei colecţii de mărţişoare realizate din porţelan şi ceramică. Reprezentanţele ICR de la Bruxelles, Istanbul, Lisabona, Londra, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varşovia şi Veneţia vor promova în mediul online tradiţia Mărţişorului.
Unul dintre cei mai cunoscuţi vestitori ai primăverii, Mărţişorul sugerează renaştere, puritate şi dragoste, iar efortul depus în confecţionarea lui îl înnobilează şi îi conferă sens. Tradiţia Mărţişorului a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii (UNESCO) în anul 2017, cu titlul „Practici culturale asociate zilei de 1 Martie”, într-un dosar comun cu Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord.
ICR BRUXELLES: Atelier de mărţişoare pentru copii
Un atelier de creaţie realizat cu participarea unui grup de copii din cadrul comunităţii româneşti din Belgia este propunerea ICR Bruxelles de Ziua Mărţişorului. Evenimentul va avea loc la 1 martie, în parteneriat cu secţia Lingvistică română de la Şcoala Europeană nr. 4 Bruxelles (EEB4). Workshop-ul are o componentă educativă şi urmăreşte păstrarea vie a tradiţiei româneşti/balcanice a Mărţişorului, precum şi cunoaşterea şi cultivarea unor tehnici specifice de realizare a acestor obiecte-simbol.
Programul include realizarea unor mărţişoare, desene şi o discuţie adaptată nivelului de vârstă, elevii dobândind astfel cunoştinţe despre semnificaţia Mărţişorului şi despre importanţa Patrimoniului UNESCO, despre faptul că Mărţişorul este parte a patrimoniului cultural românesc şi se sărbătoreşte în comunităţile româneşti din întreaga lume. Lucrările rezultate vor fi expuse în şcoală, astfel încât toţi elevii să poată intra în contact cu această veche tradiţie românească.
ICR ISTANBUL şi ICR PRAGA: Prelegere susţinută de acad. Sabina Ispas despre semnificaţiile purtării mărţişorului
Acad. Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, va susţine o prezentare video cu tema „Mărţişor – tradiţie şi simbol”, distribuită pe paginile de Facebook ale reprezentanţelor ICR Istanbul (cu traducere în limba turcă) şi ICR Praga. Vor fi aduse în discuţie semnificaţiile purtării mărţişorului pe întreaga durată a lunii martie, acest fascinant element identitar al culturii tradiţionale celebrând primăvara. Acad. Sabina Ispas este autoarea a numeroase studii, cărţi şi articole de specialitate: Flori dalbe de măr. Din poezia obiceiurilor de iarnă (1987), Povestea cântată. Studii de etnografie şi folclor (2001), Cultură orală şi informaţie transculturală (2003), Colinda tradiţională românească. Sens şi simbol (2007), Mărţişorul şi relaţiile lui cu timpul sacru/ The Mărţişor (Marthishor) and Its Relationships with the Sacred Time etc. De asemenea, este preşedintele Comisiei Naţionale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
ICR LISABONA: Povestea Mărţişorului, într-o retrospectivă, pentru publicul lusitan
Mărţişorul este celebrat anul acesta, în format online, de ICR Lisabona şi Ambasada României în Republica Portugheză, printr-un material video realizat de echipa reprezentanţei de la Lisabona, distribuit la 1 martie pe platformele de socializare ale celor două instituţii. Vor fi prezentate obiceiuri şi datini româneşti de 1 martie, semnificaţia Mărţişorului, precum şi imagini cu tradiţionalul program de ateliere de creaţie, derulat de ambasadă şi ICR Lisabona în anii anteriori, împreună cu profesorii şi elevii cursului de limbă cultură şi civilizaţie românească din Portugalia. Materialul video se va încheia cu o expoziţie virtuală care va cuprinde unele dintre cele mai reuşite mărţişoare realizate în anii trecuţi de micii participanţi.
ICR LONDRA: Filme despre tradiţia Mărţişorului, realizate de UNESCO şi MAE
Un film în limba engleză despre tradiţia Mărţişorului, realizat de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), precum şi filmul „Practici culturale asociate zilei de 1 martie în Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova şi România”, produs de UNESCO, vor fi prezentate publicului britanic de reprezentanţa ICR Londra, pe pagina de Facebook, la 1 martie.
ICR NEW YORK: Mărţişorul, într-un episod al seriei „Geografiile tradiţiei”
Povestea Mărţişorului – un simbol important al dragostei, purităţii şi înnoirii, inclus în patrimoniul UNESCO – şi a sărbătorilor asociate venirii primăverii în România şi Statele Unite vor fi prezentate publicului american, la 1 martie, într-un nou episod al seriei „Geografiile tradiţiei”, recent lansată pe pagina de Facebook a reprezentanţei ICR New York. „Geografiile tradiţiei” este un proiect de promovare a culturii tradiţionale româneşti, care pune în valoare sărbătorile naţionale, în oglindă cu sărbătorile tradiţionale americane, şi este desfăşurat în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi muzeele de etnografie din Cluj, Sibiu şi Timişoara. Episodul dedicat Mărţişorului este realizat de sociologul Ciprian Voicilă (text), videograful Dragoş Popa (filmare şi montaj), fiind prezentat de Geanina Simion.
ICR PARIS: Pif şi Hercule aduc un mărţişor publicului francez
Creatorul de benzi desenate Mircea Arapu va realiza, special pentru ICR Paris, portrete ale cunoscutelor sale personaje – Pif, Hercule, Placid, Muzo, fantoma Arthur – care aduc mesajul Mărţişorului purtând şnurul roşu-alb. Desenatorul român a readus la viaţă celebrul personaj de bandă desenată Pif pentru ziarul francez L’Humanite. Proiectul ICR Paris vine în contextul în care revista Pif reapare în Franţa din luna ianuarie a acestui an, fiind salutată de presa franceză. Pif, Hercule, Placid, Muzo, fantoma Arthur, personaje mitice recreate de Arapu de-a lungul îndelungatei sale activităţi ca desenator de benzi desenate în Franţa, se vor întâlni într-un desen realizat în exclusivitate pentru publicul ICR Paris, prezentat pe canalele de comunicare la 1 martie.
ACCADEMIA DI ROMANIA ROMA: #cuvântdemărţişor de la 30 de personalităţi ale culturii române
„Cuvinte alese şi oferite în dar de personalităţi ale culturii române”, eveniment online realizat cu ocazia sărbătoririi zilei de Mărţişor şi dedicat publicului din Italia, constă în realizarea şi publicarea, pe canalele de comunicare ale Accademia di Romania, a unei colecţii de 30 de „cărţi poştale digitale” semnate de personalităţi ale culturii române. În perioada 1-8 martie, cele 30 de personalităţi vor oferi publicului, în loc de obiecte cu şnur alb si roşu, cuvinte care sa aducă speranţă, energie primăvăratică si bucurie.
Printre cei care au acceptat invitaţia Accademia di Romania se numără: Gabriel Bebeşelea (dirijor), Marius Bizău (actor), Ana Blandiana (poetă), Doina Botez (artist plastic), Ştefan Cazacu (violoncelist), Gigi Căciuleanu (coregraf şi dansator), Mircea Cărtărescu (scriitor), Dana Ciocârlie (pianistă), Chris Simion-Mercurian (scriitoare, regizor de teatru), Andra Cliţan (designer), Denisa Comănescu (poetă), Comunitatea La Blouse Roumaine, Suzana Dan (artist plastic), Ruxandra Donose (mezzosoprană), Constantin Flondor (pictor), Diana Brohnstedt Gavrilaş (artist plastic), Iulia Gorneanu (stilist), Ramona Horvath (pianistă de jazz), Teodor Ilincăi (tenor), Matei Ioachimescu (flautist), Maia Morgenstern (actriţă), Marta Petreu (poetă), Alexandru Rădvan (artist plastic), Doina Ruşti (scriitoare), Octavian Soviany (poet, prozator şi critic literar), Corneliu Ulici (actor), Rodica Vica (soprană), Matei Vişniec (poet şi dramaturg), Bogdan Vlăduţă (artist plastic), Marin şi Victoria Zidaru (artişti plastici). Albumul #cuvântdemărţişor va deveni un jurnal virtual, publicat pe pagina de Facebook a reprezentanţei şi pe site.
Cel de-al doilea proiect propus de Accademia di Romania pentru a marca Ziua Mărţişorului constă în prezentarea unui film, realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional al Satului”Dimitrie Gusti” din Bucureşti, dedicat obiceiurilor culturale practicate cu ocazia sosirii primăverii şi celebrării Mărţişorului în diferite ţări care au în comun această sărbătoare. Materialul video va fi prezentat luni, 1 martie, pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma.
ICR STOCKHOLM: Cercetătorul etnograf Doina Işfănoni şi meşterul popular Luminiţa Voica, despre tradiţiile de Mărţişor
Un documentar subtitrat în limba suedeză, despre tradiţiile legate de mărţişor din România, va fi difuzat de ICR Stockhom, la 1 martie, pe canalele de comunicare. Cercetătorul etnograf Doina Işfănoni şi meşterul popular Luminiţa Voica vor vorbi despre tradiţiile de mărţişor, iar materialul video va ilustra confecţionarea mărţişoarelor, precum şi prezentarea obiceiurilor cu care românii întâmpină primăvara. Proiectul este realizat în parteneriat cu Ambasada României în Regatul Suediei şi cu Institutul de Etnografie si Folclor „C. Brăiloiu”. Iniţial, şnurul împletit – un fir roşu şi unul alb – era confecţionat de femei şi oferit în familie şi în comunitate, dăruit în principal persoanelor de sex feminin.
Mărţişorul/Marţul/Mărţugul/Mărţiguşul tradiţional este o amuletă alcătuită dintr-un bănuţ de argint, prin care trece şnurul ale cărui culori simbolizează: albul – puritatea începutului, roşul – atribut al vitalităţii (sănătate, frumuseţe sau iubire), dar şi victoria soarelui asupra frigului, care marchează renaşterea naturii.
ICR TEL AVIV: „Cafenea de Mărţişor – celebrarea primăverii în tradiţia românească şi în cea iudaică”
Ediţia din 1 martie a „Cafenelei Româneşti”, derulată de ICR Tel Aviv pe canalele de comunicare, va fi dedicată Mărţişorului. Formatul evenimentului „Cafenea de Mărţişor – celebrarea primăverii în tradiţia românească şi în cea iudaică”, desfăşurat în limba română, cu traducere simultană în ebraică, va fi o clasă virtuală, pe platforma Zoom, proiect distribuit şi pe Facebook. La discuţie vor participa Doina Işfanoni, cercetător etnolog la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti care, pornind de la semnificaţia Mărţişorului, va prezenta obiceiurile româneşti specifice schimbării anotimpurilor, alături de Gilbert Şaim, custode al Templului Coral din Bucureşti, a cărui intervenţie va avea în vedere posibilele obiceiuri corespondente din simbolistica iudaică. Pornind de la axul esenţial, ziua de 1 martie, care în trecut avea şi semnificaţia începutului unui nou an, cel agricol, se vor avea în vedere practici şi tradiţii conexe precum Dragobetele şi Babele. În tradiţia iudaică, primăvara debutează întotdeauna între două mari sărbători, Purim şi Pesach. Primele semne ale primăverii se întrezăresc de Tu Bishvat, Anul Nou al Pomilor, când tinerii din Israel obişnuiesc să sădească pomi, ca o celebrare a vieţii, a perpetuei înnoiri. Purim, Sărbătoarea Veseliei, în anul 2021 cade la sfârşitul lunii februarie, iar în timpul celebrării acestuia se sărbătoreşte şi povestea primăverii, care vesteşte zorii unei lumi noi.
ICR VARŞOVIA: Povestea Mărţişorului, în interpretarea lui Szymon Góralczyk, şi colecţie de mărţişoare marca Ileana Horoba Danci
Un material narativ despre simbolistica Mărţişorului va fi postat, începând cu 1 martie, pe canalele de comunicare ale ICR Varşovia. Pornind de la un text mai amplu, semnat de etnologul Irina Nicolau şi pus la dispoziţie de Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, reprezentanţa ICR din Polonia a creat o poveste în limba polonă, în baza căreia Szymon Góralczyk, un excelent animator al culturii din Varşovia, a pregătit „Povestea Mărţişorului” – disponibilă pe canalul YouTube al ICR Varşovia. Este vorba despre un material video în care Szymon reînvie pentru publicul polonez întâmplări şi personaje dintr-un început de an legendar, care debuta, conform tradiţiei, la 1 martie. Totodată, pe pagina de Facebook vor fi prezentate fotografii ale unei colecţii de mărţişoare realizate de designerul Ileana Horoba Danci. Originalitatea şi fineţea produselor lucrate în ceramică sau porţelan, cu forme şi culori legate de tradiţiile de primăvară, au fost surprinse de fotograful Alina Bondrea.
