Peste jumătate dintre tinerii europeni şi-ar dori să lucreze într-o altă ţară decât cea de provenienţă, în timp ce 73% din români ar alege un alt stat pentru a munci, arată raportul „Youth on the move”, publicat de Comisia Europeană şi realizat pe baza a 30.312 de interviuri telefonice, în perioada 26-30 ianuarie, în cele 27 de state UE, precum şi în Norvegia, Islanda, Croaţia şi Turcia. În România, 1.238 de tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 35 de ani au fost respondenţi.
Studiul relevă faptul că mai mult de patru din zece tineri europeni (44%) nu au ca scop să lucreze peste hotare. Totuşi, în majoritatea statelor cuprinse în analiză, tinerii şi-ar dori să lucreze în altă ţară decât cea de provenienţă, chiar şi pentru o perioadă limitată de timp. Respondenţii din Islanda (84%), urmaţi de cei din Suedia (76%), Bulgaria (74%), România (73%) şi Finlanda (71%), sunt cei mai predispuşi de a lucra în alt stat european. Europenii care îşi doresc contrariul în cea mai mare proporţie sunt cei din Turcia, Italia, Olanda şi Belgia.
Mai mult, raportul subliniază faptul că tinerii sunt dornici de a-şi deschide propria afacere. Spiritul antreprenorial este resimţit la 43% dintre europenii cu vârste de până în 35 de ani. Trei din patru bulgari şi-ar dori să-şi deschidă o afacere în viitor, fără a ţine cont de riscuri, finanţe sau dificultăţile desfăşurării unei astfel de acţiuni. Alte ţări cu o pondere semnificativă a tinerilor care îşi doresc să devină patroni sunt România (61%), Polonia, Letonia şi Lituania. Europenii care se gândesc mai puţin la propria afacere sunt italienii, ungurii, danezii şi belgienii.
Studii în străinătate
Când vine vorba de a studia peste hotare, doar unul din şapte europeni respondenţi a declarat că a urmat o şcoală sau un curs peste hotare. Turcii, bulgarii, englezii şi românii sunt printre cei care aleg să-şi finalizeze studiile în cea mai mare proporţie în propria ţară. La capătul celălalt, tinerii din Luxemburg, Cipru, Norvegia şi Austria studiază în altă ţară decât cea de provenienţă.
În cazul finanţării studiilor peste hotare, două treimi dintre europeni îşi acoperă costurile din propriile economii. Alte surse de finanţare amintite de către respondenţi au fost cele provenite de la angajator sau din burse acordate de către stat.
Urmarea unor studii într-o altă ţară poate aduce multe beneficii. Analiza Comisiei Europene arată că majoritatea tinerilor consideră îmbunătăţirea cunoaşterii unei limbi străine ca fiind cel mai important plus. Conştientizarea unei alte culturi, dezvoltarea abilităţii de a face faţă unor situaţii noi sau descoperirea unor noi abilităţi profesionale sunt alte trei avantaje recunoscute pe parcursul studiilor de către europeni.
CONCLUZII PRINCIPALE
1. Creşterea oportunităţilor de angajare este motivul cel mai menţionat de către respondenţi atunci când şi-au ales continuarea studiilor.
2. Dificultăţile pe care le întâmpină tinerii în căutarea unui loc de muncă sunt lipsa joburilor vacante din oraş sau regiune, puţine oportunităţi bune de carieră şi salarii mici pentru juniori.
3. 65% din români văd în salarii cea mai importantă provocare în căutarea unui job.
4. 29% din tinerii europeni au răspuns că nu au fost mulţumiţi de sfaturile oferite într-o instituţie de învăţământ privind continuarea studiilor sau cariera.
