În dispută cu administratorul judiciar care vrea să taie din cheltuielile cu salariile, sindicatul arată că majoritatea angajaţilor sunt afectaţi de condiţiile grele de muncă. În plus, dacă toţi angajaţii ar fi concediaţi, economiile ar reprezenta „doar” 4 lei din factura lunară la energia electrică a unei familii medii.
Sindicatul Hidrosind a organizat miercuri o conferinţă de presă în care a încercat să schimbe impresia lăsată de raportul Euro Insol, compania care administrează Hidroelectrica după intrarea în insolvenţă. Ideea livrată presei este că angajaţii nu sunt nici pe departe nişte îmbuibaţi cu sporuri cumulate (70 în total) mai mari decât salariul de bază şi venituri medii de 1.640 de euro pe lună. De fapt, sunt nişte bieţi bolnavi care abia se descurcă cu 3.500 lei pe lună şi uneori nici nu apucă să vadă toate sporurile la faţă până la pensie.
„Cele 438 milioane de lei cheltuite de Hidroelectrica într-un an pentru cei peste 5.000 angajaţi includ CAS-urile la angajat şi angajator, şomaj etc.”, se apără sindicaliştii care prezintă situaţia de pe frontul… de lucru: 37% din salariaţii companiei suferă de hipertensiune, 12% – de cardiopatii cronice, iar alţi 24% – de boli ale ochilor sau urechilor. Rezultatul? 23.000 de zile de concediu medical, conform Euro Insal. Administratorul judiciar ne-a mai semnalat o anomalie: prin contractul colectiv de muncă, prioritatea la angajare o au rudele actualilor angajaţi, ceea ce face ca în prezent, din aproximativ 8.000 de angajaţi (incluzând Hidroserv-urile), 3.000 să fie rude.
Cum se face că avem un procent atât de mare de bolnavi – se presupune că din cauza condiţiilor dificile de muncă – dacă 39% reprezintă personalul TESA? Cum administratorul are în vedere să opereze concedieri colective în perioada următoare (contractul colectiv de muncă expiră în 2014), poate nişte angajaţi nu aşteaptă şomajul şi se orientează spre pensiile de boală… Altfel, nu ştim cât de dure sunt condiţiile de muncă din Hidroelectrica, dar dacă viaţa muncitorilor e pusă în pericol aceştia ar trebui să ştie că un salariu mai mare nu-i protejează suplimentar. Poate investiţiile mai mari în măsurile de protecţia muncii…
Sindicaliştii i-au transmis administratorului judiciar dacă n-ar fi bine, poate, să concedieze toţi salariaţii Hidroelectrica, „pentru ca fiecare familie de trei persoane din România să economisească 50 de lei într-un an de zile” din factura de energie electrică şi să automatizeze complet, din comisionul încasat, hidrocentralele, barajele, digurile etc.? Întrebarea e retorică şi oarecum fantezistă, cum ar fi propunerea de a trimite acasă angajaţii bolnavi (4.000) şi a aduce alţii sănătoşi în loc, plătindu-le tuturor salariile cu tot cu sporuri (n-ar fi decât un mizilic de încă 4 lei la factura de energie electrică, nu?).
În concluzie, „noi încercăm să spunem că politica socială nu este o ruşine, ea stă la baza stabilităţii statului. Ea trebuie promovată, nu distrusă. Faptul că în unele companii există o protecţie a salariatului mai bună trebuie să constituie o bază pentru extinderea ei, inclusiv în mediul privat”, au subliniat sindicaliştii. În acest context, reamintim că din 2009 angajaţii din mediul privat au strâns atât de tare cureaua încât le-ar încăpea cu puţin efort şi în jurul gâtului. Tuturor le-ar prinde bine condiţii mai bune de muncă şi salarii decente, cu condiţia ca economia să o permită. Iar salariile grase de la Hidroelectrica înseamnă venituri mai mici din dividende pentru stat, deci prestaţii sociale reduse pentru toată lumea, asta ca să facem şi noi, în final, o flotare populistă.
