Toata lumea se intreaba – si cu deplin temei – la ce sa ne asteptam in 2010 de la cursul leului. Tot felul de teorii si scenarii circula intens, venind de te miri unde, inclusiv din partea unor banci straine. Se vehiculeaza pastrarea cursului in jurul valorii de 4,2-4,3 lei pentru un euro, dar si urcarea lui spre pragul de 4 lei pentru un euro sau, dimpotriva, coborarea spre pragul de 4,5 lei pentru un euro. Sunt luati in considerare tot felul de factori, de la depasirea crizei politice si reluarea cresterii economice la, dimpotriva, presiunea datoriei externe si prelungirea recesiunii, precum si un factor deosebit de important, dar despre a carui influenta nu se pot emite decat pareri, pentru ca in esenta constituie o necunoscuta: fluxurile de capitaluri vestice spre Est, inclusiv cele strict speculative care vizeaza exploatarea diferentelor de curs si de dobanzi.
Toate aceste scenarii spun cate ceva de avut in atentie. Cele venind de la banci straine sunt insa de luat in considerare mai degraba de catre speculatori, fiind, in mod evident, prea marcate de interese proprii, care pot merge pana acolo incat sa se induca tendinte in piata de pe urma carora sa profite. La banetul pe care il vehiculeaza, pot castiga si dintr-o cadere indusa a leului si, dimpotriva, dintr-o apreciere la fel de artificial indusa a leului, urmata de lasarea crasa a acestuia dupa marcarea profiturilor.
Noi nu facem scenarii. Prezentam doar trei coordonate de baza ale situatiei in care se va gasi leul in 2010. Coordonate despre care, in multele scenarii vehiculate, n-am gasit, din pacate, accentele si insistentele care li s-ar fi cuvenit.
In primul rand, este vorba de ceea ce se numeste indeobste "fundamentele economice", despre care au auzit si cei ce nu sunt economisti, dar pe care, culmea!, tocmai unii dintre economisti le-au cam ignorat in ultimii ani. Fundamentele economice spun aproape tot despre mersul unei economii. si chiar daca anumite evolutii le fac in ciuda o perioada, este vorba doar de un fenomen conjunctural si pasager, pentru ca nu trece mult timp si fundamentele economice isi spun cuvantul. Criza actuala este tocmai expresia razbunarii fundamentelor economice, dupa o perioada nefericita de desconsiderare a acestora. Fundamentele economice in Romania sunt foarte proaste. si, in ciuda unor ajustari – de altfel, cu totul si cu totul firave in raport cu necesitatile –, s-a produs, in conditiile crizei, din cauza unor politici economice neadecvate, doar o anumita corectare a unora dintre fundamente, pe seama insa a inrautatirii altora. Concret, prin scaderi ale consumului si importurilor, s-a mai redus din prapastia dintre consum si productie si dintre importuri si exporturi, dar dezechilibrele de fond au fost de fapt transferate in carca indatorarii externe si indeosebi a indatorarii statului, prin amplificarea deficitelor bugetare. Cum ar putea fi buna o moneda reprezentand o asemenea economie si, mai ales, cum ar putea sa creasca cursul unei asemenea monede?! Raspunsul il poate da si Grivei!
Cu atat mai mult cu referire la 2010, care pentru Romania nu poate fi un an bun. si acest lucru poate fi inteles si de Grivei! Motivul – care constituie a doua coordonata de baza pentru leu in 2010 – este ca in anul de criza 2009 o treime din economie si doua treimi din populatie au fost ferite de criza printr-o nesabuita protectie statala si nu s-au ajustat la conditiile reale existente. si, daca ajustari la aceste niveluri nu s-au produs, s-a facut cumva o ajustare prin cursul leului? Nu! Ajustarea prin leu a fost minima. S-a plecat de la 4 lei pentru un euro si s-a ajuns la 4,2-4,3 lei pentru un euro. Aceasta este ajustare? O nimica toata, in conditiile in care ajustari fiscale si prin alte parghii n-au avut loc!
Ce nu s-a facut, probabil din considerente electorale, in 2009 va trebui sa se faca in 2010! Aceasta constituie a treia coordonata fundamentala pentru leu in 2010. Evident – si chiar Grivei isi da seama de acest lucru –, daca guvernul, indiferent care ar fi acela, nu va intreprinde ajustarile necesare prin masuri administrative (combinatii intre inghetari de salarii in sectorul public, inghetari sau chiar reduceri de pensii si majorari de impozite), piata va face ajustarea prin cresteri de preturi si deprecieri ale leului. si inca si asa probabil nu va fi de ajuns, caci in 2010 tot va ramane de achitat, prin rambursari costisitoare, factura salariilor si pensiilor platite in 2009 din imprumuturi.
