Fie că nu sunt mulţumiţi de dobânzi, fie că nu au încredere în băncile locale, majoritatea românilor care economisesc preferă să păstreze banii în casă.
Mai mult de jumătate din românii majori au economisit sume de bani pe parcursul anului 2010, arată un studiu al Daedalus Milward Brown comandat de Raiffeisen Banca pentru Locuinţe. Aceasta este vestea bună pentru bănci, există însă şi o veste proastă. Majoritatea celor care au economisit au preferat să ţină banii în casă, nu la bancă. „53% din românii care economisesc preferă banii lichizi, 32% depun banii în conturi curente, 13% au depozite la termen în lei sau altă monedă, iar 12% investesc în asigurări de viaţă/pensii private”, arată studiul citat.
Băncile nu inspiră încredere
Potrivit unui studiu al GfK România realizat pentru Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, mai mult de jumătate din totalul populaţiei urbane (52%) care utilizează produse bancare crede că economiile depuse la o bancă ar fi în totalitate pierdute dacă instituţia respectivă ar da faliment. Dintre cei care au economii, 29% cred că le-ar pierde în cazul în care banca respectivă ar da faliment, 39% consideră că le-ar recupera parţial, iar aproape o treime crede că şi-ar primi banii înapoi în totalitate. Mai mult, studiul GfK relevă că doar 6% dintre cei care cred că îşi pot recupera economiile în cazul unui faliment bancar ştiu că Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar este cel care le înapoiază sumele economisite, în timp ce peste un sfert din respondenţi consideră că banca falimentară este cea care le-ar înapoia economiile în cazul unui faliment, iar o proporţie similară nu ştie de unde şi-ar recupera banii.
În ceea ce priveşte suma care poate fi recuperată într-o astfel de situaţie, 22% din cei care cred că îşi vor recupera economiile nu ştiu deloc care sunt condiţiile, iar un sfert ştiu că există o sumă maximă, dar nu şi care este nivelul acesteia. Doar 13% ştiu că economiile lor sunt garantate până la suma de 50.000 de euro.
„Aceşti indicatori sunt extrem de importanţi deoarece arată că un nivel scăzut de informare a populaţiei cu privire la sistemul bancar şi rolul Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar poate influenţa deciziile de economisire”, explică Eugen Dijmărescu, directorul FGDB. „Noile reglementări europene în domeniul schemelor de garantare, respectiv majorarea plafonului de garantare la 100.000 de euro începând cu 1 ianuarie 2011 şi reducerea numărului de zile până la începerea plăţilor în cazul unui faliment bancar, sunt mesaje deosebit de importante pentru toţi deponenţii din Europa”, precizează directorul FGDB.
16% din cei care folosesc produse bancare au economii depuse la bănci
Din totalul românilor cu vârsta peste 18 ani care trăiesc în mediul urban şi utilizează produse bancare, 16% au economii depuse la bănci. Potrivit studiului GfK România, în Ardeal se economiseşte mai mult decât în Muntenia – 27% comparativ cu 14%.
Ce e-n mână nu-i minciună
Acelaşi raport arată că principalele instrumente de economisire şi investiţii utilizate sunt conturile de economii, depozitele la termen şi conturile curente, dar şi banii păstraţi în numerar (28%), consideraţi o metodă sigură şi familiară. Faţă de 2009, în 2010 au economisit cu o treime mai puţine persoane – oprirea economisirii se datorează în primul rând scăderii veniturilor sau creşterii cheltuielilor. De asemenea, un sfert din cei care au economisit în 2010 plănuiesc să economisească mai mult în 2011, fie pentru că sunt îngrijoraţi cu privire la viitorul lor, fie pentru că estimează o creştere a veniturilor. Un procent mai scăzut (13%) dintre cei care nu au economisit în 2010 plănuiesc să pună bani deoparte în 2011.
Potrivit studiului GfK, majoritatea covârşitoare a respondenţilor care economisesc afirmă că preferă economiile în lei, atât pentru că moneda naţională este cea în care se primeşte salariul sau pensia dar şi pentru că valoarea banilor va rămâne aceeaşi.
Studiul citat arată că persoanele care au economii se declară mai optimiste cu privire la anul 2011. Cei care au economisit au făcut-o în special pentru a avea o rezervă pentru situaţii neprevăzute (69%), pentru a-şi ajuta familia (20%) şi în mai mică măsură pentru vacanţe, achiziţia de case şi terenuri, maşini sau renovarea locuinţei. Mai mult de o treime din respondenţi se tem că prin economisire pierd din valoarea banilor.
Studiul GfK România arată că majoritatea utilizatorilor de produse bancare din mediul urban sunt de părere că dobânzile acordate de bănci la produsele de economisire sunt prea mici (74% din populaţia analizată), iar comisioanele la credite sunt prea mari (81%).
În privinţa siguranţei economiilor depuse la bănci, părerile sunt împărţite. Mai mult de o treime din populaţia analizată se teme că aceste economii riscă să îşi piardă din valoare până la momentul retragerii, dar aproape la fel de mulţi sunt în dezacord cu această idee. De asemenea, 31% se tem că îşi pot pierde cu totul banii depuşi la o bancă, iar 38% nu percep acest pericol.
„O posibilă cauză a temerilor cu privire la pierderea valorii economiilor o constituie criza economică şi neîncrederea în măsurile adoptate până acum. Inflaţia şi recesiunea adâncesc aceste temeri,” afirmă Eugen Dijmărescu.
În privinţa percepţiei asupra băncilor, studiul GfK constată că sentimentul general faţă de sistemul bancar este unul de satisfacţie moderată. Dintre românii din mediul urban care au economii depuse la bănci, 12% sunt nemulţumiţi de serviciile care le sunt oferite, iar alţi 12% sunt foarte sau chiar extrem de mulţumiţi de băncile cu care colaborează.
