Restantele bancare au ajuns ca Fat-Frumos din poveste: cresc in fiecare luna cat cresteau altadata intr-un an! Din 4,4 milioane de romani care au luat credite, vreo 650.000 (adica aproape 15%) au ajuns sa aiba restante, in crestere cu aproape 50% de la inceputul anului. Ca valoare in totalul creditelor acordate, ponderea restantelor urca vertiginos spre 3%. In ce priveste companiile, situatia este chiar mai rea. Restantele reprezinta vreo 17% din totalul creditelor. Per ansamblu, din totalul creditelor acordate de banci, peste 13% au intarzieri de rambursare mai mari de 60 de zile. Banca Mondiala vede pierderile cauzate de creditele neperformante urcand, incet-incet, dar sigur, la 10 miliarde euro sau circa 9% din PIB.
Situatia pare minunata, in Romania, fata de majoritatea celorlalte noua tari foste comuniste membre ale Uniunii Europene: Polonia 11%; Cehia 12%; Lituania 14%; Ungaria 15%; Bulgaria 17%; Letonia 19%; Estonia 21%.
si incapacitatea de plata a creditelor contractate este doar o fateta a problemei. Dependenta generala a tarilor din Est de finantarea externa, care a crescut masiv si necontrolat in anii din urma, ca si deficitele bugetare nesustenabile determinate de masurile monetare si fiscale adoptate in fata crizei de catre guvernele si bancile centrale din tarile central si est-europene au creat probleme uriase, fara precedent. Un cunoscator al zonei, Martin Wolf, seful comentatorilor economici de la Financial Times, spune ca "statele foste comuniste si recent intrate in Uniunea Europeana au fost ani de-a randul importatori de capital, imprumutandu-se de la fratii mai bogati din Vest, precum Germania si Franta. Declansarea crizei le-a facut martore ale unui episod extrem al retragerii de capital strain. Daunele in aceste state au fost insa si mai mari, pentru ca deficitele de cont curent ridicate le-au facut si mai vulnerabile la exodul de capital… In statele din Noua Europa datoria fiscala va cunoaste rate de crestere asteptate in mod normal doar intr-o perioada de mare razboi".
Cine-i de vina? Sa se puna totul pe seama crizei economice si financiare internationale este comod, dar nu este corect, pentru ca nu este deloc exact.
Cu cateva exceptii de tari care apucasera sa primeasca in deceniul trecut niscai investitii industriale mai semnificative si care se straduisera ele insele cu mijloace proprii pe linia dezvoltarii, in rest Estul Europei era – in pragul declansarii crizei financiare si economice internationale – produsul aproape exclusiv al unui anumit tip de expansiune a capitalului privat vest-european din ultimii cinci-sase ani, care s-a bazat disproportionat pe o insertie financiara in Est, prin implantari de banci aprovizionate masiv cu bani care sa creeze rapid aici, prin creditare, consum pentru produsele din Vest. Trebuie spus clar ca Vestul european nu s-a oferit, de fapt, sa fie piata pentru Estul european ca mijloc de dezvoltare a acestuia din urma, proces ce ar fi asigurat dezvoltarea unei economii reale in Est. Mai degraba, strategia mentionata a rapit posibilitatea dezvoltarii unei economii reale in tarile respective, productia in acestea s-a tot subtiat in raport cu consumul masiv stimulat de creditarea cu care nu putea in nici un fel sa tina pasul. Multe dintre economiile estice au ajuns la o grava dezarticulare, care pe plan intern este un dezechilibru intre consum si productie, iar pe plan extern – intre importuri si exporturi. Ametitorul deficit extern a devenit vulnerabilitatea nr. 1 in conditiile crizei. si tarile respective au fost facute pur si simplu harcea-parcea din momentul in care criza a adus tocmai blocarea finantarii externe.
Ce-i de facut? Pai, nu prea mai este mare lucru de facut! Banii publici de la FMI – chemati sa curete locul facut vraiste de ravagiile de care este responsabil capitalul privat – nu rezolva practic nimic, chiar daca vara sub pres consecintele imediate. Pe termen lung insa, banul de la FMI nu poate decat indatora si mai mult contribuabilul din tarile respective, platitorul imprumuturilor, ceea ce deschide o noua prapastie pentru economia dezechilibrata de criza a acestor tari!
