Bugetarii îşi vor primi la finele acestui an ultima tranşă destinată reîntregirii salariilor lor doar dacă situaţia economică o va permite, s-a înţeles Guvernul cu FMI.
Aducerea salariilor în sectorul bugetar la nivelul anterior amputării lor cu 25%, în luna iunie 2010, prin acordarea unei ultime majorări de 7,5%, după cele acordate în 2011, de 15%, şi în iunie 2012, de 8%, este nesigură. Guvernul s-a angajat faţă de FMI să majoreze salariile în sectorul public doar dacă situaţia economică a României va permite acest lucru. Creşterea economică pe 2012 este mai mică însă decât cea prognozată în noiembrie 2011, care a stat la baza realizării bugetului pe acest an, iar deficitul bugetar în termeni cash (ce nu include pierderile companiilor de stat conform standardelor europene ESA) a fost deja majorat de la 1,8% la 2,2%. Concluziile rezultă din documentele semnate de către Fondul Monetar Internaţional, Guvern şi BNR cu ocazia celei de-a cincea evaluări a acordului curent de tip preventiv dintre România şi instituţia financiară internaţională.
„Folosind spaţiul suplimentar creat de noul deficit bugetar pe cash, vom introduce o majorare salarială de 8% în iunie, urmând ca eliminarea tăierilor din 2010 să fie implementată în 2012 dacă o vor permite condiţiile bugetare”, se arată în raportul echipei FMI întocmit luna trecută, dar publicat de Fond abia ieri. Ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în PIB va rămâne plafonată la 6,7% din acesta, mai ales datorită unei „reduceri continue a angajării în sectorul public”. Oficialii FMI notează că reîntregirea de 7,5% se va plăti la începutul lunii ianuarie „dacă situaţia economică o va permite”.
Va permite situaţia economică majorarea?
Lucrurile nu arată roz şi, în absenţa unei înviorări economice la nivel european, situaţia economică invocată în raport nu va permite majorarea. România este mai dependentă decât alte state din regiune de evoluţiile UE, deoarece trei sferturi din exporturi merg pe piaţa comună. O bună parte din sistemul bancar este în mâna unor bănci din UE, iar retragerile liniilor de finanţare pot afecta instituţiile româneşti de credit. „Există riscuri semnificative ca această creştere să fie mai mică de atât, riscuri generate de contextul extern, pe măsură ce zona euro intră în recesiune şi presiunile de reducere a datoriei (develeraging) la nivelul băncilor europene se intensifică”, se arată în raport.
Potrivit documentului, economia românească urmează să fie susţinută în principal de cererea internă şi de intrările de bani europeni, capitol la care România nu a excelat niciodată. În plus, dacă la începutul anului se aştepta o creştere economică de 2% din PIB, acum FMI vorbeşte de una de doar 1,5%. FMI notează că au explodat cheltuielile de capital, iar arieratele companiilor de stat şi ale administraţiei publice locale au crescut, în loc să scadă. Acesta este singurul criteriu neîndeplinit de România.
„Echipa recomanadă prudenţă în relaxarea pe viitor a politicii monetare, având în vedere riscurile unei inflaţii mai mari şi posibile ieşiri de capital sau presiunile asupra cursului de schimb”, se afirmă în document.
7,5% este creşterea salariilor bugetarilor promisă pentru finele acestui an, care însă nu se ştie dacă va fi acordată.
