O scurtă privire asupra datelor statistice ale Ministerul Muncii arată cât de viciat și de inechitabil este sistemul public de pensii din România. Pe de o parte avem majoritatea covârșitoare a românilor aflați la vârsta senectuții, care, după o viață întreagă de muncit pe brânci, câștigă în medie 1.100 lei, iar pe partea cealaltă avem categoriile speciale, care au pensii de mii sau chiar zeci de mii de lei.
Vorbim despre profesori, care, după 35-40 de ani de activitate, sunt nevoiți să ceară prelungirea activității, fiindcă ajung să primeas-că pensii de circa 1.500 de lei, mai mici decât salariul actual. În cazul medicilor, cel mai cunoscut exemplu este al neurochirurgului Leon Dănăilă, care, după o carieră cu peste 36.000 de operații pe creier, avea anul trecut o pensie de doar 2.600 lei. Mulți alți medici au însă pensii sub 2.000 de lei, după o viață petrecută printre bolnavi.
Sărăcie extremă la bătrânețe
În România, există o pătură foarte largă de pensionari care trăiesc la limita subzistenței. Peste 1,22 milioane de persoane, adică aproape un sfert din cei care primesc pensii de asigurări sociale de stat, luau până la 500 lei, conform calculelor „României libere“ bazate pe datele CNPP. Pentru aceștia, însă, Guvernul a instituit, în 2009, pensia minimă garantată, care anul acesta a fost majorată de la 400 la 520 lei. Prin acest sistem, statul acoperă diferența dintre cuantumul pensiei și pragul de 520 de lei, care la anul ar putea fi majorat la 600 de lei.
Chiar dacă este o măsură de protecție socială pentru cei nevoiași, se acordă celor care nu au realizat stagiul minim de cotizare. Sunt însă mulți români, de regulă cei care au muncit pe posturi de muncitori necalificați în fabricile ceaușiste, care după zeci de ani de muncă primesc sume foarte apropiate de acest prag social. Și aici e o inechitate. În continuare, 1,45 milioane de români au pensii între 600 de lei și 1.000 lei, bani cu care greu se poate trăi.
56.816 lei pentru un magistrat militar
La extrema cealaltă, sunt favorizații unor contexte politice în care s-au aprobat pe bandă rulantă beneficii extreme pentru anumite categorii profesionale. Pentru magistrați, de pildă, Legea 303/2004 stabilea că judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării. Pentru fiecare an realizat peste cei 25 de ani se adăuga 1%. Așa s-a ajuns ca, în iunie 2017, cea mai mare pensie de serviciu plătită de la -bugetul asigurărilor sociale să fie de 56.816 lei în cuantum brut, unui pensionar din județul Argeș, conform datelor primite de la Ministerul Muncii la solicitarea „României libere“. Potrivit datelor apărute în presă, beneficiarul acestei -pensii uriașe ar fi argeșeanul Gheorghe Bălășoiu, care a fost procuror-șef în județul Argeș și comandant al Penitenciarului Colibași.
Pensionarii de „lux”
Alți patru beneficiari din Top 10 pensii de serviciu „de lux”, gestionate de CNPP, sunt din București, iar ceilalți sunt din Galați, Mehedinți, Dâmbovița, Botoșani și Iași. Ministerul Muncii nu ne-a precizat ce meserii au avut cei care încasează aceste pensii, ci a menționat doar că sunt de serviciu, stabilite în temeiul unor legi cu caracter special, pentru următoarele categorii profesionale: membrii Corpului diplomatic şi consular al României; funcţionarul public parlamentar; personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România; procurori și judecători; personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor; beneficiari ai Curții de Conturi. În afara acestora, mai beneficiază de pensii speciale angajații Ministerului Apărării, Internelor și ai serviciilor secrete, însă aceștia nu intră în coordonarea Casei Naționale de Pensii, ci sunt plătiți din bugetele instituțiilor respective.
Pentru cei gestionați de CNPP, pensiile sunt plătite atât din bugetul de asigurări sociale, cât și de la bugetul de stat. Conform datelor primite în urma solicitării noastre, pentru perioada ianuarie-iunie 2017 din bugetul de stat, pentru pensiile de serviciu au fost făcute plăți în sumă de 340.739.138 lei.
Cele mai mari pensii -„nespeciale”
Între pensionarii care își câștigă cinstit pensia, conform sumelor contribuite de-a lungul carierei, se află și unii care duc un trai liniștit la bătrânețe. Un Top 10 al celor mai mari pensii existente în plată în sistemul public de pensii, determinate pe baza contributivității, arată că pe primul loc se află un bucureștean din sectorul 1, care primește lunar o sumă brută de 20.496 lei, conform datelor primite de la Ministerul Muncii la solicitarea „României libere“. Data stabilirii pensiei a fost 18 mai 2017. Pe următorul loc se află tot un bucureștean, din sectorul 4, ieșit la pensie în 2007, care primește 20.445 lei. Pe locul trei se află un locuitor al Capitalei din sectorul 2, care încasează 19.985 lei. Următoarele trei locuri sunt ocupate tot de bucureșteni, iar pe poziția a șaptea se află un arădean, care primește 19.019 lei. Pe locurile 8-9 se află tot bucureșteni, care primesc pensii de 18.440 lei, respectiv 17.144 lei. Locul 10 este adjudecat de un locuitor din Argeș, căruia CNPP i-a calculat un cuantum brut de 16.933 lei.
Minus. Deficit uriaș la buget
Dintr-un total de 5,05 milioane de pensionari gestionați de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), beneficiari ai sistemului de asigurări sociale de stat sunt 4,67 milioane de persoane. Restul sunt categorii ca agricultori sau veterani. Pensionați pentru limită de vârstă, care beneficiază astfel corect de pensie, după ce au realizat stagiul complet de cotizare, sunt doar 3,49 milioane. În România există un număr uriaș de pensionari pe caz de invaliditate, respectiv 583.361 persoane, conform ultimelor date disponibile, pentru iunie 2017. De asemenea, încă o jumătate de milion de români primesc pensii de urmaș. Cum numărul de salariați din economie este de circa 4,7 milioane de persoane, -defi-citul la bugetul sistemului public de pensii este uriaș. Potrivit datelor Ministerului Muncii, bugetul pentru anul 2017 prevede venituri ale sistemului public de pensii de 42.595.594.000 lei, cheltuieli de 56.675.393.000 lei, rezultând un deficit de 14.079.799.000 lei la bugetul de asigurări sociale de stat, care se subvenționează cu suma respectivă din bugetul de stat.
Pensionarii din Poliție, mult peste cei din Armată
Sumele enorme pe care le încasează la pensie polițiștii au provocat o adevărată revoltă față de pensiile militare. Cu toate acestea, sumele pe care le primesc foștii șefi ai Armatei și veteranii de război sunt chiar și de trei ori mai mici decât cele pe care le primesc foștii polițiști.
Cazul chestorului Cornel Ciocoiu, care a ieșit la pensie din funcția de secretar de stat la M.A.I. cu suma de 13.700 de lei și apoi a fost din nou angajat cu un salariu de 8.187 lei a atras atenția din nou asupra inechităților sistemului pensiilor speciale.
Este foarte greu de explicat cum un fost șef de stat major al Armatei primește o pensie de 6.100 de lei, iar un chestor de poliție sare ușor de 10.000 de lei.
Chiar și în cadrul Armatei, cea mai mare pensie, de 31.727 lei pe lună, o primește un magistrat militar și nu un ofițer de carieră.
„În luna aprilie a anului curent (2017 – n.r.), la nivelul Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale, cuantumul net al celei mai mari pensii de militar este de 12.741 lei,” a precizat Biroul de Presă al Armatei la solicitarea RL.
În comparație, chestorul Petre Tobă de la Ministerul de Interne are o pensie lunară de aproximativ 18.000 de lei.
Discrepanța este mult mai mare în cazul militarilor pensionați înainte de 2009. Sunt foarte multe cazuri în care un subofițer pensionat anul acesta primește o pensie cu peste 1.000 de lei mai mare decât ofițerul în subordinea căruia a lucrat, dar care s-a pensionat până în 2009. Prăpastia s-a adâncit după 2015, atunci când fostul premier Victor Ponta împreună cu vicepremierul Gabriel Oprea au inițiat legea pensiilor militare, un act normativ susținut și votat de toate partidele parlamentare. Ca urmare a acestei legi, generalul Ilie Botoș, unul dintre preferații lui Gabriel Oprea, s-a pensionat cu 24.000 de lei, cu 7000 de lei mai mult decât ultimul salariu.
Veteranii de război, mult sub chestorii de birou
În timp ce generalii de carton iau pensii de zeci de mi de lei, foștii veterani primesc pensii incomparabil mai mici.
Generalul-locotenent de aviație cu trei stele, Gheorghe Constantin(96 de ani), a participat la 271 de misiuni de luptă în Al Doilea Război Mondial. După război, a fost primul comandant al Aeroportului „Mihail Kogălnicea-nu“. S-a pensionat în 1951 și primește lunar 4.500 de lei. Generalul de aviaţie Ion Dobran are 98 de ani și -participat la 340 de misiuni de luptă. A fost doborât de trei ori și a fost decorat. Acum primește lunar 6.000 de lei care reprezintă venituri din pensie și indemnizația de veteran, conform adevarul.ro.
Generalul Constantin Degeratu: -Trebuie proclamată -starea de urgență
Fostul șef al Statului Major General al Armatei susține că securitatea națională este afectată grav de pensionările anticipate.
„Acum, nu mai e de făcut decât atât: proclamarea stării de urgenţă în domeniul securităţii naţionale, aşa cum a făcut Franţa când s-a confruntat cu terorismul . E o stare de urgenţă, nu mai e o stare de normalitate. Pentru că pericolul acţiunii militare străine e aici. Este şi în interior – deja inamicul e în interior şi trebuia descoperit până acum. Trebuie proclamată starea de urgenţă şi făcut ceea ce trebuie într-o stare de urgenţă. Care este situaţia Marilor Comandamente la ora actuală 30-40-50 la sută fără personal de înaltă calificare – generali, colonei şi locotenenţi-colonei.”, a declarat generalul Constantin Degeratu pentru B1.
El a mai explicat că problema pensionărilor anticipate a apărut în 1998 ca o măsură necesară pentru reducerea efectivelor Armatei de la 219.000 la 112.000.
„Atunci era nevoie. Am făcut atunci acea Ordonan-ţă cu asistenţă britanică. Era pe un program de 5 ani, 1998-2003, pensionare anticipată condiţionată de achitarea unor plăţi compensatorii. Dar se referea numai la Armată, numai la perioada reducerii efectivelor şi nu avea nimic nici cu viitorul – din 2003 trebuia să încea-pă înzestrarea Armatei, a noilor structuri ale Armatei – nici cu Ministerul de Interne, care nu-şi reducea efectivele, nici cu SRI, care nu-şi reducea efectivele. Din nefericire, o dată s-a prelungit după 2003 (deci, după atingerea cifrei; s-a mers mult mai jos decât 112.000, s-a mers la 85.000), s-a prelungit şi s-a extins la întregul sistem, fără o justificare obiectivă. Reducerea efectivelor şi pensionarea anticipată aveau atunci o justificare obiectivă – nu aruncăm oameni în stradă, Armata îi ia de la şcoala militară și îi duce până la cimitir, asta e regula oricărei armate din lume. Deci, s-a justificat atunci, mai departe nu s-a mai justificat niciodată decât din alte motive, din alte scopuri, poate politice, poate de altă natură.”, a explicat generalul.
SITUAȚIE. MApN, peste 4.000 de ofițeri în rezervă
Până în aprilie 2017, la nivelul Ministerului Apărării Naționale s-au pensionat 3.879 de cadre militare. Cei mai mulți s-au pensionat din structura centrală a Ministerului Apărării și a structurilor subordonate. Conform informațiilor furnizate de Biroul de Presă al Armatei, din structura centrală a ministerului s-au pensionat 1.413 cadre militare, 1.230 de la Statul Major al Forțelor Terestre, 543 de la Forțele Aeriene, 307 de la Forțele Navale, 300 de la Comandamentul Logistic și 86 de la Comandamentul comunicațiilor și informaticii. În ultimele patru luni, alte câteva sute de militari și-au depus dosarele de pensionare.
SITUAȚIE. Ministerul de Interne, peste 11.000 de pensionari
Din ianuarie 2016 până în aprilie a.c., s-au pensionat nu mai puțin de 11.467 de persoane. Numai de la Poliția Capi-talei au ieșit la pensie peste 600 de polițiști. De la „Doi și-un sfert” s-au pensionat alți 600 de ofițeri, majoritatea încă tineri, cu vârste cuprinse între 40 și 45 de ani. De exemplu, un șef serviciu de la Direcția Generală de Protecție Internă a ieșit la pensie cu aproximativ 7 – 8.000 lei, după 20 de ani de muncă. De la Direcția Generală Management Resurse Umane a Ministerului de Interne s-au pensionat alți 570 de ofițeri. Din structura centrală a Poliției Române s-au pensionat 420 de ofițeri, iar alte câteva mii de polițiștii au ieșit la pensie la nivel național.
Puteți consulta ziarul și în format .PDF aici.
