Ministerul Finanţelor a publicat vineri, pe site-ul propriu consultat de NewsIn, modificările aduse Codului Fiscal, una dintre principalele modificări este reprezentată de asimilarea unor venituri independente, veniturilor salariale, şi impozitarea lor în consecinţă. Astfel, firmele ar fi obligate să plătească toate contribuţiile salariale pentru contractele de drepturi de autor, pentru contractele de muncă disimulate sub forma microîntreprinderilor sau a persoanei fizice autorizate.
Noua Ordonanţă de Urgenţă, prin intermediul căreia vor fi adoptate modificările, majorează şi taxa „de solidaritate” pe clădiri, la un nivel dublu faţă de propunerile iniţiale. „Noutatea constă în dublarea procentului de majorare”, spune Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran. Practic, în noua formă, ordonanţa impune taxarea cu 50% a primei clădiri, cu 100% a celei de-a doua clădiri şi cu 200%, a celei de a treia aflată în proprietate personală, faţă de nivelul datorat curent, în anul 2010, pentru clădirile care nu sunt închiriate. Astfel, proprietarii sunt obligaţi să scoată din economia gri contractele de închiriere, fiscul obligându-i pe toţi cei care au mai multe locuinţe neânchiriate la plata fermă a acestor impozite, până la data de 30 septembrie 2010.
Analiştii nu consideră că noile măsuri introduse prin modificarea Codului Fiscal vor reuşi să aducă suficiente venituri la buget. Ei spun că ele reflectă starea precară a finanţelor, şi că nu au fost gândite suficient.
„Guvernul nu transpune, practic, care este strategia din spatele acestor măsuri”, a mai spus Biriş.
Totodată, noua lege impozitează conturile curente. În practică, impozitele pe conturile de economii, existente şi anterior curentei Ordonanţe, au determinat bancherii să treacă deponenţii de pe conturi de depozite la termen, pe conturi curente, pentru a evita fostul regim de impozitare. „Depozitele au şi un alt cost: inflaţia. În momentul în care se aplică un impozit, el ar trebui aplicat pe o rată reală a dobânzii, adică real-pozitivă. Ministerul nu este de blamat aici, întrucât băncile au venit cu produse pe cont curent pentru a evita impozitarea depozitelor la termen. Problema, însă, este impozitarea inflaţiei”, a mai spus Biriş, într-o ediţie specială la The Money Channel.
„Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente precum şi cele la depozitele clienţilor constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate începând cu 1 iulie 2010 se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic”, se stipulează în ordonanţa de modificare a Codului Fiscal.
În acelaşi timp, „impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut distribuit sau plătit unei persoane juridice române,” se arată în text.
Analiştii spun că dobânzile pe conturi curente sunt foarte mici, în cazul majorităţii băncilor, şi statul nu va culege fonduri importante la buget din taxarea acestora. Un prim efect al birurilor impuse conturilor curente ar fi creşterea uşoară a dobânzilor, atât la depozite, cât şi la credite.
„Băncile vor încerca să crească dobânzile când vor avea un gol de lichiditate. La contul curent dobânzile sunt foarte mici, foarte aproape de zero. Statul nu va câştiga, practic, nimic. Dar la dobânzile la termen, 16% din dobânzile de 5-6% înseamnă cam un punct procentual”, spune consultantul financiar Bogdan Baltazar. „Va începe concurenţa între bănci, cred că vor creşte şi dobânzile, şi asta se va reflecta şi într-o scumpire a creditelor. Nu cu mult, dar va fi o presiune”, a mai spus Baltazar.
În acelaşi timp, decizia Finanţelor de a impozita tichetele de masă şi tichetele-cadou ar putea determina dispariţia acestora din piaţă. „Cred că firmele vor renunţa la tichetele de masă şi cadou… Problema este cât adună statul din bugetul companiilor”, a spus Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
