Experţii chestionaţi de „România liberă“ sunt pesimişti în privinţa găsirii resurselor pentru majorarea anvelopei salariale a bugetarilor.
În programul de guvernare anunţat în campania electorală, PSD promitea că de la 1 iulie anul acesta salariile bugetarilor vor creşte, în medie, cu 50%. Nu e însă foarte clar ce în-seamnă aceasta. Mesajul electoral simplificat transmis de PSD bugetarilor a fost: „De la 1 iulie 2017, aveţi salarii cu 50% mai mari!“.
Realitatea e nuanţată. Acum, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, revine. „Aveam senzația că s-a înțeles și că e logic: creșterile salariale ale bugetarilor, cu 56% în medie, sunt exact cum scrie în programul de guvernare: pe următorii patru ani“, spune demnitarul, apoi trimite la citirea cu atenţie a aceluiaşi program de guvernare.
O cifră enormă
Dar experții afirmă că nici aşa lucrurile nu sunt foarte clare. Anvelopa salariilor bugetarilor este „undeva la 7,7% din PIB. Înainte de criză (cea începută în România în anul 2009 – n.n.), era undeva la peste 9% din PIB. Minimul a fost ulterior aproape de 7% din PIB. Eşalonat pe patru ani, impactul de aproape 4% din PIB al creşterii cu 50% e atenuat. Cred că este foarte clar însă pentru oricine că e o cifră enormă“, a declarat pentru RL Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Dar este sustenabilă? “Nu e sustenabilă până în 2021. La unii ar putea să fie, dar în total trebuie foarte mulţi bani. Se ajunge la aproape 100 de miliarde de lei. Este o creştere graduală şi (Guvernul – n.n.) nu are de unde să scoată banii. Ei s-au angajat prin programul de convergenţă să nu depăşească 7% din PIB pondere la bugetari în masa salarială“, spune Dumitru.
Expertul în management arată că sunt nişte estimări, „care s-au făcut la 60–62, maximum 63 de miliarde de lei până în anii 2018–2019. Chestiunea e că Executivul nu va avea de unde să scoată banii aceştia. Sunt 60 de miliarde de lei de plătit anul acesta. Ei majorează cu 54% în următorii ani. Aceasta înseamnă 94–95 miliarde de lei în total, grosso modo. De unde?“.
Calculele pe ani sunt hazardate
Important este orizontul de timp, explică reprezentantul Consiliului Fiscal. „Dacă discutăm despre o creştere implementată pe un an, de la jumătatea acestui an, e una, iar pe patru ani este altă discuţie. 50% creştere în patru ani înseamnă, în esenţă, peste 10% anual. Nu e atât de mult ca într-un an, dar e o cifră destul de mare“, explică Ionuţ Dumitru.
Apoi detaliază: „A spune însă că aceasta înseamnă o sarcină de 1% din PIB pe fiecare an e hazardat, pentru că anul acesta sarcina poate fi mai mare, anul viitor mai mică ş.a.m.d.“. Dacă anvelopa salarială a bugetarilor a fost anul trecut de 7,7% din PIB, majorarea ei cu 50% ar însemna aproape 4% din PIB în plus.
Dacă nu sunt bani, apare un deficit bugetar suplimentar de 4% din PIB-ul pe anul trecut. Calculele sunt inexacte, dar tot matematic, distribuită pe patru ani, aceas-ta ar însemna o sarcină bugetară anuală cam de 1% din PIB. Desigur, PIB-ul poate să crească şi procentele se schimbă, dar sarcina bugetară rămâne mare.
Verdict: sustenabilitate discutabilă
În 2020, strategii PSD proiectează o creştere a salariilor în sectorul bugetar până la 9,5% din PIB, explică Dumitru. „Este cred chiar mai mult decât aveam înainte de criză, ca efort bugetar. Dacă la momentul crizei factura de salarii bugetare era la peste 9% din PIB (şi s-a dovedit a fi nesustenabilă, şi am văzut cum s-a ajustat), ce ne face să credem că, în patru ani de-acum înainte, o cifră chiar mai mare va fi sustenabilă?“, se întreabă retoric expertul.
„Mai ales că anvelopa veniturilor bugetare în anul 2008 era mai mare decât va fi în anii următori, pentru că am avut reduceri de taxe, pe când acum veniturile din taxe şi impozite sunt la minime istorice. Conform Comisiei Europene, anul acesta vom avea venituri din taxe şi impozite de circa 25,4% din PIB“, explică Ionuţ Dumitru. Faţă de media anilor anteriori, când România avea 27%–28% venituri din taxe şi impozite, ca urmare a reducerilor de taxe şi impozite, am pierdut cam 2%.
„Doamna Vasilescu a declarat de două săptămâni că masa salarială acordată pe următorii patru ani, pentru sectorul bugetar, e de 30 miliarde de lei. Astăzi, fondul de salarii pentru tot sectorul bugetar este de 62 miliarde de lei. Dintr-un foc, pe patru ani, o creştere a fondului de salarii cu 50%“, a spus și liderul sindical Bogdan Hossu, pentru „România liberă“.
Salariul minim garantat în plată pentru sectorul bugetar e de 1.450 de lei. Dacă s-ar dubla, s-ar ajunge la 2.900 de lei. „Ideea dublării salariilor până la 4.000 de lei e o interpretare literară entuziasmată politic-populistă, ce nu are nimic de-a face cu realităţile“, a opinat liderul sindical.
Ecart mărit între salarii
Bogdan Hossu aminteşte că ministrul Muncii a declarat că salariul minim garantat pentru bugetari va fi de 1.750 de lei, tot peste patru ani. „Tehnic, faţă de varianta lui Pîslaru (Dragoş Pîslaru, ministrul Muncii din Cabinetul Cioloş – n.n.), tot pe patru ani, care era de 22 miliarde de lei, înseamnă că PSD dă în plus 8 miliarde de lei. Poate să fie mai bine, pot să fie suficienţi bani să se realizeze corecţia“, crede Hossu.
Dar pe liderul sindical îl îngrijorează disparităţile din actuala grilă.
„Avem două baze de raportare a salariului minim în sectorul bugetar.
Salariul minim garantat în plată, cu ţinta 1.750 de lei, şi salariul mediu pe economie al tuturor salariaţilor din România – o valoare fluctuantă, ce include salariul de bază, totalitatea sporurilor, indemnizaţiilor etc.“, detaliază Bogdan Hossu.
Aşadar, „în loc să comprimăm ecartul între cel mai mic şi cel mai mare salariu bugetar, îl mărim. În loc să fie 1/12, în cel mai rău caz 1/15, vom ajunge la 1/19 până la 1/21. Restul e poveste, poţi să spui orice, trebuie să vedem grilele“, a declarat pentru RL liderul Cartel ALFA.
