Jobul de acasă, între relaxare şi ineficienţă

De ce este atât de important pentru angajaţi să lucreze la birou?

Sunt mai multe motive pentru care acest lucru este important, dar, în primul rând, trebuie lămurit faptul că esenţial nu este să se muncească la birou, ci la serviciu. Asta, deoarece interacţiunea cu colegii este benefică pentru schimbul de idei şi nu numai; mediul de la un loc de muncă poate fi considerat mai profesionist; se creează o anumită comunitate de care se poate bucura fiecare angajat. Pe lângă acestea, mulţi oameni nu pot munci eficient de acasă – fie că nu au spaţiu suficient, ori sunt întrerupţi de alţi membri ai familiei, nu se simt motivaţi sau se consideră prea izolaţi şi singuri. Iar asta nu este de mirare, dacă ţinem cont că acasă este locul în care ne putem relaxa.

Cât de mult pierde o companie atunci când un angajat se decide să muncească de acasă?
Pentru anumite tipuri de joburi nu se poate vorbi de pierderi, în cazul în care angajaţii decid să lucreze şi de acasă. Pot dispărea însă avantajele interacţiunilor faţă în faţă, schimbul de idei, posibilitatea de a convoca o şedinţă rapidă. De asemenea, există riscul ca angajaţii să nu mai fie suficient de motivaţi pentru a se dedica respectivei companii.

Care sunt aceste tipuri de joburi care permit un program mai lejer?
Tipul de job care poate fi făcut de oriunde – iar asta înseamnă şi de acasă – este acela pe care angajaţii îl pot realiza singuri, fără să fie dependenţi în vreun fel de colegi. Jobul de acasă este foarte răspândit în do­meniile creative şi profesionrale, incluzând contabilitatea, serviciile financiare, avocatura, publicitatea, educaţia şi jurnalismul. Există, în aceste domenii, o parte a jobului care se face fără să fie în strânsă legătură cu alte departamente ale companiei – documentarea vânzărilor, realizarea analizelor, a prezentărilor şi scrierea textelor.

Cât de ajutătoare este tehnologia în aceste cazuri?
Tehnologia îi poate ajuta pe oameni să fie mai productivi şi, în acelaşi timp, să trăiască mai susţinut. Dar nu cred că se mai pune problema dacă o companie va alege sau nu să utilizeze tehnica modernă, ci câtă libertate vrea/poate să ofere salariaţilor. Firmele ar trebui să ştie să profite de angajaţii motivaţi şi productivi. O soluţie optimă nu poate fi găsită decât între angajat şi angajator. Totuşi, a le oferi angajaţilor posibilitatea de a lucra din diverse puncte, fie acestea biroul, casa proprie sau altele, poate contribui la un mod mult mai transparent de lucru.

Există o distanţă optimă între birou şi casă? Cât de mult contează depărtarea faţă de casă şi drumul până la serviciu?
Unii oameni se bucură de drumul de acasă până la serviciu, mai ales dacă se urcă în mijloacele de transport în comun de la prima staţie şi prind un scaun. Acesta poate reprezenta un timp pentru fiecare, departe de cerinţele de la job sau de obligaţiile de acasă. Pentru alţii însă acesta nu este un drum reconfortant. Cei care circulă cu mijloacele de transport în comun se pot enerva din cauza faptului că nu mereu este confortabil şi întârzierile pot fi mari. Congestiile din trafic pot alimenta stresul, mai ales dacă produc întârzieri la serviciu. Cercetarea realizată pentru Regus a arătat că nu există o distanţă ideală între serviciu şi casă, dar este cert că timpul mai scurt petrecut pe drum îi face pe angajaţi mai puţin stresaţi şi mai productivi. Astfel, a avea biroul cât mai aproape de rezidenţă este benefic atât pentru angajat, cât şi pentru companie. Nu în ultimul rând, este bine şi pentru mediu, deoarece se produc mai puţine noxe dacă nu se circulă atât de mult cu maşina.

Care este echilibrul dintre via­ţa privată şi cea profesională pe care fiecare salariat ar trebui să îl păstreze?
Nu există o reţetă general valabilă pentru asta. Cu siguranţă, oamenii ar trebui să îşi managerieze timpul în aşa fel încât să îşi îndeplinească atât sarcinile de serviciu, cât şi pe cele de familie într-un mod cât mai relaxat, fără să se simtă presaţi din nici o direcţie. Chiar dacă îţi păcăleşti angajatorul, copiii, ori pe tine, nu există mari diferenţe. Studiul „Liveable Lives” prezintă diverse cazuri şi demonstrează astfel cât de diferit poate fi acest echilibru serviciu-acasă.

Care este vârsta la care angajaţii din zilele noastre se gândesc să-şi întemeieze o familie? Când este prea târziu pentru asta?
Există mai multe tendinţe. Educaţia postuniversitară pare a fi de mai lungă durată şi, prin urmare, intrarea în câmpul muncii se face mai târziu. Numărul căsătoriilor este în scădere, ca şi cel al familiilor care se decid să aibă copii. Ceea ce ne arată că mulţi angajaţi cred că este bine să-şi întemeieze o familie – asta, în cazul în care se decid să devină părinţi, un lucru care nu mai este obli­gatoriu – în jurul vârstei de 30 de ani, când ceasul biologic le trage un semnal de alarmă. Sunt câteva motive pentru care oamenii aşteaptă mai mult. Principalii factori care îi încurajează pe angajaţi să nu se grăbească sunt oportunităţile din carieră şi costurile foarte mari de trai. Pentru unii este captivant să urce în carieră, să aibă bani, dar şi libertate, să îşi permită o casă la oraş, fără a avea grija unor copii care trebuie hrăniţi. Dar fertilitatea este în scădere o dată cu înain­tarea în vârstă – în general, este mai simplu de conceput la 20 de ani decât la 30. Şi pentru cei care nu se mai grăbesc să aibă copii, există soluţii medicale ajutătoare, dar acestea sunt costisitoare şi fără garanţii.

În preajma zilei de 8 Martie, Ziua Internaţională a Femeii, a existat o dezbatere legată de faptul că sunt angajatori care nu recrutează femei ce au de gând să rămână însărcinate.
În Marea Britanie, ca şi în alte state, este interzis ca un potenţial recrutor să întrebe o candidată dacă are intenţii să rămână însărcinată. Dar legile bune nu sunt de fiecare dată eficiente, mai ales dacă oamenii nu au suficientă putere încât să denunţe abuzurile de acest fel. Cel mai simplu, pentru a elimina acest tip de discriminare, ar fi ca angajatorii să conştientizeze că există tipuri de posturi şi pentru femeile însărcinate. Unul dintre argumentele esenţiale ale raportului „Liveable Lives” este tocmai faptul că angajatorii nu îşi permit să neglijeze acea parte a pieţei muncii repre­zen­tate de femei astăzi. Cei care le vor facilita femeilor să contribuie în companie cu abilităţile lor specifice vor avea de câştigat.

Ce înseamnă de fapt „vieţi trăite”?
Viaţa în ziua de astăzi oferă un potenţial foarte mare pentru a trăi bine şi, în acelaşi timp, pentru a fi productiv. Acum se poate găsi mult mai uşor un echilibru între muncă, familie şi timp liber decât în trecut. Dar societatea în care trăim este, de asemenea, urbanizată, locuim în aglomerări urbane şi umane, în oraşe care atrag ca un magnet mulţi potenţiali candidaţi la un număr restrâ­ns de joburi. Din păcate, acest lucru poate fi stresant. Există însă şi soluţii pentru a scăpa de presiune, iar una dintre acestea este tocmai tehnologia. O altă strategie importantă, care poate ajuta com­pa­niile, este reducerea distanţei dintre casă şi serviciu.

Cine este Ziona Strelitz

Educată în domeniul antropologiei sociale, al urbanisticii şi designului interior, Ziona Stre­litz îşi concentrează atenţia pe experienţa oamenilor în mediul fizic, reprezentat de construcţii şi amenajări. De-a lungul anilor, a intervievat sute de oameni, generând date relevante pentru a aduce la cunoştinţa publicului concepte legate de politici, strategii şi proiecte ce ţin atât de domeniul urbanisticii, cât şi de cel al construcţiilor. Ziona a fost mereu interesată de provocarea pe care îmbinarea viaţă-serviciu o implică – de la colaborarea şi participarea în calitate de coautor la mai multe lucrări, printre care „Taţi, Mame şi Ceilalţi”.