» In 1999 au fost dotcom-urile, in 2006 produsele "toxice" legate de piata imobiliara, in 2008 piata de marfuri, iar in prezent se construieste un nou balon pentru burse.
» Distanta tot mai redusa intre bulele speculative demonstreaza existenta unor sume imense care pot inunda pietele, iar dupa injectiile masive de lichiditate ale bancilor centrale "isteria" aurului poate fi reaprinsa repede.
Nu se poate cladi un balon speculativ fara un slogan, o campanie eficace de popularizare si justificare a preturilor mari, specularea unei nevoi sau obsesii. Isteria lalelelor din Olanda pornea de la raritatea unui anumit soi, cumparatorii din imobiliare vedeau doar cererea, in dilatare continua in viitor, fara sa mai urmareasca evolutia posibila a puterii de cumparare; mai recent, fanii dotcom-urilor sperau sa dea lovitura cu un nou Microsoft, iar cei care cumparau contracte pe petrol in urma cu un an, la aproape 150 dolari/baril, se temeau ca resursele se vor termina repede bazandu-se pe rapoarte pesimiste masluite de analisti (Goldman Sachs vedea un pret-tinta de 200 dolari, prin mai anul trecut).
Ideea care a animat bubble-ul pe marfuri – nu a crescut doar petrolul, ci si pretul porumbului, cafelei etc. – a fost "investitorii migreaza de pe burse, in declin, spre alte active", cu mici variatii in functie de piata ("industria biocombustibililor va genera cresteri de preturi pentru anumite cereale" etc.). De regula, orice bula se creioneaza avand la baza analize, comentarii "avizate", anumite stiri abil exploatate, pentru a induce senzatia penuriei in randul publicului, care sa permita o descarcare masiva din partea celor care au acumulat din timp. De ce consideram ca aurul poate fi urmatorul activ umflat? Bancile centrale au invadat piata de bani. Marea parte a acestora a umplut doar gaurile bancilor, dar lumea a fost deja inoculata cu teama unei inflatii care pandeste dupa colt.
Experienta ultimelor perioade inflationiste demonstreaza ca banii-cash au cea mai rapida depreciere, in timp ce alt gen de active scapa mai usor (marfuri, actiuni). Pretul actiunilor e deja sus, pe petrol a fost un bubble relativ recent (nu se inflameaza consecutiv aceeasi bula, asta e o regula nescrisa!; in plus, cererea ramane inca slaba), ce activ mai ramane ar mai putea fi crescut cu argumente forte? Pariul nostru este ca in umatoarele 6-12 luni, dupa ce primele semne de inflatie isi fac aparitia, vom asista tot mai des la analize care sa recomande evitarea banilor de hartie, tot mai vulnerabili, in favoarea unei valori recunoscute in istorie, precum aurul.
In tandem cu metalul galben
Nu doar pretul aurului poate fi impins in sus in lunile urmatoare, ci si restul metalelor pretioase si actiunile companiilor miniere. Aici se uita usor ca in precedentul bubble pe marfuri cresterea temporara a preturilor nu s-a reflectat in dividende (vezi pe piata locala SNP si Azomures). In alta ordine de idei, intr-un climat hyper-inflationist am putea asista la aparitia unor monede locale care sa faca posibil comertul daca problemele care afecteaza dolarul si zona dolarului se agraveaza. Intr-un grafic interesant prezentat de Erste Bank, indicele American S&P 500 si pretul aurului sunt prezentate impreuna intre 1971 si 2009, ambele pornind de la o valoare standardizata conventional la 100.
Pana in 1998, aurul a adus randamente mai mari, exista o perioada scurta in care actiunile performeaza mai bine decat aurul (intre 1998 si 2004), iar dupa o evolutie relativ sincronizata intre 2004 si 2007, pretul aurului incepe sa ia din nou avans, in comparatie cu evolutia burselor. Principalul dezavantaj al celor care investesc in aur ramane legarea de dolar (tranzactiile se fac in moneda americana), inexistenta unei piete locale lichide (nu prea sunt amatori de cumparat aur la preturi apropiate de cele oficiale), costurile de depozitare.
» Inflatia in Imperiul Roman
Chiar daca nu se inventasera inca bancnotele, in perioda de declin a Imperiului inflatia se crea nu prin tiparire de bani, ci prin reducerea cantitatii de aur din monede, apoi prin reducerea diametrului acestora. De altfel, pretul relativ redus cu care se comercializeaza azi monedele romane (s-au gasit foarte multe monede, deci oferta este inca generoasa) demonstreaza ca autoritatile vremii isi faceau bine treaba de multiplicare a masei monetare.
