Principalele forme de contact dintre populaţie şi serviciile financiare rămân cardul de salariu şi asigurările obligatorii.
Majoritatea românilor au rămas străini de produsele şi serviciile financiare în ciuda boom-ului din perioada 2005-2008. Potrivit unui studiu al Institutului pentru Economie Mondială realizat pentru Banca Mondială, singurele produse utilizate frecvent de mai mult de 10% din români sunt cardurile de debit şi poliţele de asigurare, ambele fiind accesate mai degrabă obligatoriu decât de bunăvoie. Cardul de debit, cunoscut şi utilizat de 18,5% din repsondenţii, la întrebările studiului, este accesat în mod obligatoriu, cel puţin de către toţi angajaţii la stat şi de către o parte a pensionarilor care, prin lege iau salariul pe card. Asigurările, pe de altă parte, fac parte din viaţa cotidiană a 15,6% dintre repondenţi în contextual în care orice proprietar de automobil încheie, obligatoriu, o poliţă RCA. În rest, doar 9,6% din români au luat un credit de nevoi personale şi sub 8% au un depozit bancar.
Educaţie precară. Rudele înlocuiesc banca
„Indicele capabilităţii de a face alegeri financiare”, un parametru menit să exprime gradul de educaţie economică al participanţilor la studiu, se situează în România la doar 36,35%, dintr-un maxim posibil de 100%. În aceeaşi ordine de idei, studiul arată că doar 35% din respondenţi folosesc servicii financiare formale, această pondere fiind aşteptată să se menţină sub 50%, cel puţin până în 2013. Pe de altă parte, ponderea celor care vor utiliza împrumuturi contractate de la alte persoane fizice, în general rude sau prieteni, este de aşteptat să crească în următorii doi ani până la 30%, de la doar 8,2% în prezent.
Potrivit studiului, mai mult de 40% din clienţii băncilor întâmpină probleme cu plata regulată a ratelor, în timp ce 13% dintre ei au deja cel puţin o restanţă. Cu toate acestea, peste două treimi din români pot să facă faţă unei scăderi cu 25% a veniturilor cel mult trei luni, în condiţiile în care 75% din economii se ridică la cel mult venitul lunar pe două luni. Potrivit raportului, 49% din populaţia cu vârstă de peste 16 ani economiseşte, iar economisirea diferă semnificativ în funcţie de nivelul veniturilor. Motivaţia pentru care românii economisesc este legată în principal de eventualitatea apariţiei „zilelor negre” sau a unor cheltuieli neaşteptate (pentru 78% din respondenţi), de scopul de a creşte calitatea vieţii în viitor (29%) şi de a lăsa o moştenire copiilor (18,9%).
Nu ne gândim la pensie
Totuşi, 17,5% din populaţie preferă să cheltuiască decât să facă economii. Mai mult, doar 6% din românii cu vâste între 16 şi 64 ani economisesc pentru perioada de pensie, iar acest tip de economisire nu depinde de venituri. Întrebaţi dacă şi-ar cumpăra o asigurare sau pensie privată dacă mâine ar intra în posesia unei sume de 50.000 de lei, doar 2% din respondenţi au răspuns afirmativ. Pe partea de venituri, 35% din respondenţii la sondaj au suferit o reducere semnificativă şi neaşteptată a veniturilor în ultimii trei ani, în principal ca urmare a pierderii locului de muncă din cauza crizei economice sau a reducerii/ întârzierii salariului. Întrebaţi ce ar face în cazul unei scăderi cu 25% a veniturilor pentru o perioadă de minimum trei luni, românii au răspuns, în proporţie de 86%, că ar reduce cheltuielile, şi de 41% că ar împrumuta bani de la rude sau prieteni.
7,6% din românii chestionaţi de Banca Mondială au un depozit bancar.
