Criza financiară a schimbat în mod radical faţa sistemului bancar românesc. Fapt aproape de necrezut în urmă cu trei-patru ani, persoanele fizice au ajuns în postura de a a finanţa prin economii sistemul bancar. Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, la finele lunii mai 2011, depozitele totale ale populaţiei se ridicau la 25,5 miliarde euro, în timp ce soldul creditelor nu depăşea 24,4 miliarde.
Situaţia era cu totul alta în luna similară a anului trecut, atunci când volumul creditelor era încă sensibil mai mare decât cel al economiilor. Scăderea volumului de credite acordate se datorează, în primul rând, contractării cererii de credite.
Pe de altă parte însă, companiile private şi-au consolidat poziţia de debitor net al sistemului bancar. Astfel, în mai 2011, diferenţa dintre creditele luate şi depozitele constituite la bănci era de fix 10 miliarde euro, în creştere cu mai bine de 2 miliarde euro faţă de perioada similară a anului trecut.
De altfel această evoluţie este conformă cu intenţiile exprimate în mai multe rânduri de către guvernatorul Mugur Isărescu, cel care a subliniat că băncile trebuie să se concentreze în primul rând pe finanţarea companiilor private. Banca Naţională intenţionează chiar să reducă la zero creditarea populaţiei în valută.
Frica de viitor bate atracţia dobânzilor
„Deşi dobânzile atât la lei, cât şi la valute se află într-o zonă a minimelor istorice, cererea de credite din România rămâne foarte redusă”, spune Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank şi preşedinte al Consiliului Fiscal.
Potrivit unei statistici la nivelul sistemului bancar, românii trec lunar doar de 200.000 de ori pragul instituţiilor de credit, faţă de cele peste un milion de interogări dinaintea crizei, însă şi respectivele întâlniri sunt mai degrabă de mentenanţă a vechilor împrumuturi decât în vederea unor noi solicitări. Dumitru a mai spus că potenţialul de creştere a gradului de intermediere financiară este redus pe termen scurt, iar acesta se va majora treptat, doar în linie cu dezvoltarea economică.
Chiar dacă ponderea datoriilor în produsul intern brut este relativ scăzută faţă de alte ţări europene, povara achitării acestora pentru fiecare din debitori este mai ridicată având în vedere că raportul dintre venituri şi volumul creditelor este unul dintre cele mai deteriorate din UE, a mai arătat bancherul de la Raiffeisen.
În aceste condiţii, încrederea consumatorului român s-a erodat foarte rapid comparativ cu cea măsurată în alte ţări, a arătat Anca Zamfirescu, Senior Research Consultant la GfK România.
Reducerea consumului este însă o consecinţă a constrângerilor financiare mai degrabă decât o rezultantă a barierelor psihologice. Oamenii doresc să consume, motivaţia există, însă resursele nu permit acest lucru, ceea ce lasă loc unei frustrări.
ATUNCI
Sistemul bancar în 2008:
Credite populaţie: 28 miliarde euro
Depozite populaţie: 24 miliarde euro
Credite – depozite populaţie: 4 miliarde euro
Credite firme: 26 miliarde euro
Depozite firme: 19 miliarde euro
Credite – depozite firme: 7 miliarde euro
Număr vizite în bănci (medie lunară): 1.200.000
Creştere anuală credite populaţie: +37%
ACUM
Sistemul bancar în 2011 (mai):
Credite populaţie: 24,4 miliarde euro
Depozite populaţie: 25,5 miliarde euro
Credite – depozite populaţie: -1,1 miliarde euro
Credite firme: 26,5 miliarde euro
Depozite firme: 16,5 miliarde euro
Credite – depozite firme: 10 miliarde euro
Număr vizite în bănci (medie lunară): 200.000
Creştere anuală credite populaţie: -1,8%
