Autorităţile apreciază că prelungirea termenelor pentru semnarea actelor adiţionale este cel puţin inutilă, în timp ce unele bănci se pregătesc să ceară despăgubiri pentru pierderile aduse de ordonanţă.
Conflictul dintre bănci, clienţii lor şi autorităţile statului se pregăteşte să intre într-o nouă etapă. Deşi, potrivit legii, actele adiţionale pentru modificarea contractelor de credit în conformitate cu Ordonanţa 50 ar fi trebuit semnate până ieri, unele bănci şi-au anunţat deja clienţii că termenul a fost prelungit cu o lună. Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului susţine că această măsură este cel puţin inutilă şi sugerează că băncile ar putea încerca să eludeze legea. „Dacă creditorul se referă la actele adiţionale ce trebuie să cuprindă modificările impuse prin lege, acestea, chiar dacă nu sunt semnate de consumator, se prezumă a fi acceptate tacit. Din acest punct de vedere o prelungire a termenului nu îşi are rostul…
Dacă banca doreşte să acorde un termen de 30 de zile pentru consultare se poate presupune că doreşte să obţină acordul clienţilor pentru modificări care exced cadrul legal ceea ce poate fi considerat nelegal şi sancţionabil”, au explicat pentru RL reprezentanţii ANPC. Una dintre băncile vizate susţine însă altceva. „Am considerat că este în beneficiul clienţilor noştri să le acordăm o perioadă mai lungă, până pe 29 octombrie, în care aceştia să ne comunice acordul sau dezacordul cu privire la actele adiţionale la contractele de credit”, explică decizia cei de la RBS. În aceeaşi ordine de idei, autorităţile ne-au informat că există în continuare bănci care, deşi au fost amendate, nu au renunţat la clauzele abuzive şi îndeamnă consumatorii să se adreseze ANPC pentru orice reclamaţii privind noile prevederi. Refuzul de a semna actul adiţional nu aduce nici un avantaj clientului.
Clienţii se pregătesc să iasă în stradă
Între timp, grupurile de persoane nemulţumite de contractele de credit a ajuns la 12.000, după cum apreciază avocatul Gheorghe Piperea. În stadiul cel mai avansat al demersurilor legale se află clienţii Volskbank, care au depus deja un număr de 400 de plângeri în prezenţa avocatului care îi va reprezenta. Un grup consistent au adunat şi cei de la BCR, dar şi nemulţumiţii Raiffeisen, care intenţionează chiar să iasă în stradă. „Până la urmă, este foarte important să ne facem auziţi. Trebuie să oferim presei subiecte savuroase. Nu neapărat detalii tehnice. De ce să nu mergem până într-acolo încât, de exemplu, să ne strângem un grup de 1001 oameni care să lase portofele goale în faţa băncii”, îşi prezintă strategia un client al Raiffeisen la întâlnirea cu avocatul. Principalele nemulţumiri invocate de clienţi vizează majorarea unilaterală a dobânzilor şi prezenţa unor comisioane ilegale după textul Ordonanţei 50. Este vorba despre comisionul de administrare calculat ca procent din soldul creditului şi despre comisionul de risc. Costul unui proces colectiv ajunge la 30.000 de euro, potrivit spuselor avocatului Piperea. „Am spus că ar trebui să strângeţi 150 de persoane pentru ca fiecare să plătească 200 de euro. Această sumă nu a fost propusă de mine ci de către clienţii Volksbank, după discuţia avută cu ei”, le-a spus acesta clienţilor Raiffeisen.
BNR susţine băncile comerciale
„Am avut o întâlnire unde am invitat, informal, şi reprezentanţii Băncii Naţionale, dar aceştia nu au venit. Am elaborat şi o scrisoare către BNR în care susţinem că modalitatea de calcul a costurilor creditului a fost una ilegală. Suntem hotărâţi să ne obţinem drepturile fie prin negociere, fie în justiţie”, ne-a spus liderul grupului de nemulţumiţi de la Volksbank. Banca Naţională rămâne însă fermă în ceea ce priveşte potenţialele efecte ale ordonanţei. „Nu poţi să intervi administrativ în nivelul dobânzilor. Instituţiile statului nu ar trebui să se implice în aşa ceva. Este aberant”, spune pentru Hotnews directorul direcţiei supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. Acesta a anunţat că mai multe bănci de dimensiuni importante sunt hotărâte să acţioneze în justiţie statul român şi să ceară despăgubiri pentru pierderile aduse de prevederile Ordonanţei 50. De altfel, Asociaţia Română a Băncilor a anunţat recent că va încheia un contract cu o casă de avocatură pentru a le reprezenta interesele în această chestiune.
Singura bancă care a acceptat să expună o poziţie mai elaborată privind relaţia cu proprii clienţi a fost Raiffeisen. „Suntem în era comunicării în timp real şi este o realitate a zilelor noastre faptul că oricine poate să-şi facă publice impresiile, chiar şi de moment, prin intermediul internetului, chiar dacă acest lucru dăunează imaginii cuiva. Este normal ca oamenii să pună întrebări, mai ales date fiind confuziile, mai mult sau mai puţin involuntare din discuţiile mediatizate pe această temă. Am preluat de la clienţii noştri cele mai frecvente întrebări”, a explicat pentru RL, Corina Vasile, directorul de comunicare al băncii austriece. Pe de altă parte, preşedintele Steven van Groningen are o opinie personală în ceea ce priveşte noile prevederi. „A devenit clar că ANPC, presa şi o parte a politicienilor au reuşit să creeze o situaţie care reprezintă exact opusul transparenţei din directiva europeană privind creditele de consum”, spune pe blogul personal bancherul care sugerează că, băncile vor fi nevoite să-şi recupereze în timp pierderile provocate de noile reglementări şi că cei care vor suferi pe termen lung ar putea fi tot clienţii.
Refinanţarea nu este gratis
Una dintre modificările importante aduse de Ordonanţa 50 vizează comisionul de rambursare anticipată care ar trebui să fie eliminat în cazul creditelor cu dobândă variabilă şi redus la maximum 1% în cazul celor cu dobândă fixă. Cu toate acestea costurile refinanţării nu va fi de neglijat nici în continuare, fapt care reduce mult din efectele legii al cărei scop este tocmai facilitarea accesului persoanelor fizice la produsele oricărei bănci din comunitatea europeană. Potrivit unei analize RL, mai multe bănci adaugă cel puţin două taxe importante la comisionul de rambursare anticipată. Este vorba despre costurile scrisorii de refinanţare şi despre comisionul pentru emiterea ordinului de plată. Taxa este fixă, iar comisionul se calculează ca procent din suma refinanţată. În cazul unui credit cu o valoare de 3.000 de euro, aceste costuri ajung la 2% din valoarea împrumutului iar la un credit de 5.000 de euro procentul sare binişor de 2%, ceea ce face ca eliminarea comisionului de rambursare anticipată să nu-şi arate efectele în totalitate.
