Cinci milioane de români şi nouă fonduri care administrează active de peste 3 miliarde lei vor fi păgubiţi dacă Guvernul decide să reducă nivelul contribuţiei la pensiile private de la 2,5% la doar 0,5% din salariul brut. Toate acestea, pentru o economie care, potrivit calculelor Eureko Pensii, ar atinge doar 2,4 miliarde lei până la finele anului 2011. Această sumă, aproximativ 560 milioane euro, reprezintă doar puţin peste 50% din cheltuielile lunare ale Guvernului cu pensiile de stat. Pentru administratorii fondurilor de pensii însă, reducerea contribuţiei ar fi o lovitură greu de suportat, iar unii iau deja în calcul perspectiva falimentului, caz în care tot statul ar fi bun de plată. Cu alte cuvinte, pentru a menţine în viaţă, fără a-l reforma, un sistem de pensii învechit şi total neproductiv, autorităţile riscă să distrugă o industrie care a obţinut în primii doi ani de activitate un randament mediu de 18% şi care, prin natura activităţii, sprijină toate pieţele financiare din România.
Pensie cu 8% mai mică peste 30 de ani
La solicitarea României Libere, departamentul de cercetare al ING Fond de Pensii a realizat un calcul estimativ privind impactul diminuării contribuţiei asupra pensiei viitoare a românilor. Astfel, pe scenariul celor de la ING, în condiţiile actuale pensia de stat, Pilonul I, va reprezenta peste 30 de ani aproximativ 74% din total, iar partea privată, Pilonul II, restul de 26%. Dacă Guvernul reduce pentru un an contribuţia la 0,5%, iar ulterior o plafonează la nivelul de 2,5%, atunci componenta privată se reduce cu o treime, de la 26 de puncte la 18 puncte. Astfel, la fiecare 100 de lei viitorul pensionar va pierde 8 lei.
Riscă totul pentru mai nimic
Măsurile anunţate de ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, şi susţinute de sindicate riscă să destabilizeze definitiv sistemul de pensii private, construit cu greu în mai bine de zece ani. „Prin aplicarea măsurii vom asista la distrugerea a 12 ani de construcţie legislativă şi instituţională în domeniul pensiilor private şi se recunoaşte falimentul sistemului public de pensii, dar, paradoxal, şi la anihilarea principalei soluţii de rezolvare a acestei probleme” , a spus Crinu Andănuţ, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) la un seminar organizat de Mediafax. În opinia acestuia, există chiar riscul ca unele fonduri de pensii, în special cele mici, să dea faliment. „Prin reducerea contribuţiei, cheltuielile administratorilor nu se mai pot susţine din veniturile acestora, adică din comisioanele aplicate participanţilor.
În acest caz, administratorul are două posibilităţi: fie cere din nou bani acţionarilor, fie intră în faliment”, explică Andănuţ, care avertizează asupra faptului că acţionarii administratorilor de fonduri ar putea fi reticenţi la astfel de investiţii, în contextul în care afacerea lor va face profit abia peste 20-25 de ani. O opinie asemănătoare are şi consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru. În opinia acestuia, o eventuală reducere a contribuţiei ar încetini substanţial trecerea de la sistemul public de pensii la cel privat. Mai mult, crede acesta, Pilonul I (sistemul public) trebuie să fie recalibrat cât mai repede, iar acest lucru nu se poate face decât prin aducerea pensiilor la un nivel sustenabil. „Dacă majorăm TVA în acest an la 24%, estimăm 4-4,5 miliarde euro în plus, dar dacă sistemul public de pensii nu este ajustat, va înghiţi el această sumă, iar evaziunea va creşte pentru că publicul nu doreşte să plătească mai mult de 32% venituri din PIB la bugetul de stat. Reforma în acest sistem este necesară. (…) Ceea ce face Guvernul acum ar fi cam singura soluţie. Probabil ar trebui să trateze separat salariile şi pensiile”, explică Lucian Croitoru.
Asistăm, de fapt, la naţionalizarea mascată a pensiilor private din România şi la instigarea unei generaţii împotriva altei generaţii.” Crinu Andănuţ, preşedinte APAPR
Suntem deja în întârziere în ce priveşte reforma. Nu pot sacrifica viitorul doar pentru a aduce bani la buget, doar pentru că restructurarea acolo nu se petrece.” Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu
