Încă o etapă legislativă, şi băncile nu vor mai putea executa silit datornicii cărora instanţa le aprobă intrarea în stare de faliment.
Controversata lege a falimentului personal a fost adoptată tacit ieri de Senat, după ce preşedintele instituţiei, Mircea Geoană, a refuzat să o includă pe ordinea de zi.
„Urmează să fie trimisă în două-trei zile către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor şi apoi către plen. În mod normal, până la vacanţa parlamentară legea ar trebui să fie adoptată. Depinde acum şi de voinţa deputaţilor, dar şi de felul în care actul normativ va fi tratat în comisia de profil, mai ales că băncile fac pre-siuni pentru ca legea să nu fie adoptată”, spune Iulian Urban, vicepreşedintele Comisiei juridice din Senat. Din spusele acestuia, cel puţin în Senat, singurii care au opus rezistenţă au fost parlamentarii PNL, care au propus o formă proprie.
Fără executări silite
Dacă legea va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor, ea le va aduce mai multe avantaje clienţilor băncilor din România.
În primul rând, vor fi protejaţi cei care au ajuns în situaţia de a-şi pierde casa din pricina unor datorii de valori foarte mici (R.l. a prezentat recent cazul unui bărbat din Alba Iulia care a rămas fără locuinţă ca urmare a restanţelor acumulate la un credit negarantat, în valoare de 7.900 de lei).
În al doilea rând, băncile nu vor mai avea posibilitatea de a bloca integral conturile datornicilor şi vor fi obligate să-i lase lunar persoanei respective o sumă care să-i asigure un trai decent. Până a intra însă în faliment, datornicii vor ajunge în faţa unui judecător, căruia îi vor prezenta un plan de redresare şi de achitare a datoriilor. „Persoana trebuie să se pună sub protecţia judecăorului. Apoi va trebui să conceapă – singur sau cu ajutorul unor specialişti – un plan de redresare în care va trebui să expună şi motivele pentru care solicită falimentul. De exemplu, a intrat în şomaj sau este în şomaj tehnic. Acest plan merge către creditori şi apoi, dacă este aprobat, ajunge la judecător. Dacă magistratul va da aviz pozitiv, banca nu îl va mai putea executa silit pe respectivul client şi nici nu va mai putea adăuga penalizări la datoria deja existentă”, explică avocatul Gheorghe Piperea, care a conceput legea.
Atenţie, declararea falimentului personal nu înseamnă exonerarea de la plata datoriei către bancă, ci doar reaşezarea obligaţiilor în funcţie de posibilităţile reale ale clientului.
Băncile contestă legea
Băncile se împotrivesc vehement adoptării unei astfel de legi, invocând că ea intră mai degrabă în apanajul unor state de dimensiuni mari, în care clienţii băncilor au un anumit tip de comportament financiar care nu-i caracterizează şi pe români.
Cele mai cunoscute exemple de ţări unde funcţionează o lege a falimentului personal sunt Statele Unite, Marea Britanie şi Germania. Nici Banca Naţională nu ar fi de acord cu o astfel de lege.
„Oare vrea cineva să destabilizeze sistemul bancar? I se pare cuiva că băncile din România au fost prea stabile până acum? Cine are interes să lovească băncile? Şi legea falimentului personal, şi propunerea de desfiinţare a executorilor bancari, şi alte propuneri de acest tip ar putea afecta grav stabilitatea sistemului”, declară un reprezentant al BNR.
Cum ajungi în faliment
te pui sub protecţia judecătorului printr-o cerere făcută la tribunal;
concepi un plan de redresare în care prezinţi situaţia financiară, motivele pentru care soliciţi falimentul şi suma pe care o poţi returna lunar;
cu planul în faţă, creditorii iau decizia de a accepta propunerea sau vin cu modificări;
în faţa judecătorului obţii un aviz pozitiv.
