Reprezentanții Consiliului Fiscal susțin că țintele bugetare pe 2017-2019 ar putea fii depășite dacă Guvernul va implementa modificările din Codul Fiscal, motiv pentru care a dat acordul negativ propunerilor Executivului.
Avizul Consiliului fiscal privind modificările anunţate de Guvern la Codul fiscal a fost dat publicităţii vineri şi este negativ: "Consiliul fiscal avizează negativ propunerea de modificarea a Codului fiscal, neputând certifica, în lipsa unei construcții bugetare complete, faptul că țintele bugetare anuale și pe termen mediu asumate prin Strategia Fiscal-Bugetara 2017-2019 nu vor fi depășite, în condițiile în care acestea din urmă sunt oricum incompatibile cu regulile fiscale interne și cu tratatele europene".
Şi Consiliul Economic şi Social a făcut cunoscut faptul că a dat aviz negativ proiectului Executivului Tudose, Palatul Victoria informând, în cursul zilei, că a amânat pentru şedinţa extraordinară de Guvern pentru adoptarea pachetului de măsuri.
Principalele probleme semnalate de Consiliul Fiscal
– Modificările propuse ale Codului fiscal ar genera în 2018 o pierdere de venituri la nivelul bugetului consolidat de 5,2 miliarde lei (0,6% din PIB) comparativ cu scenariul de bază.
– Este dificil de făcut ex-ante o evaluare a eventualului plus de venituri pe care l-ar genera plata defalcată a TVA. Plusul de venituri bugetarepe care l-ar aduce prevederile OUG nr. 60/2017, conform Notei de fundamentare a acesteia, este deja destinat acoperirii creșterii prestațiilor sociale destinate persoanelor adulte cu handicap și familiilor copiilor cu handicap, cu un efect net relevant exclusiv la nivelul anului 2018 (158 milioane de lei) în condițiile în care unele dintre majorările de prestații survin la jumătatea anului 2018.
– O eventuală limitare a transferurilor către pilonul II la 3,75 pp din contribuția de asigurări sociale (comparativ cu ipoteza din scenariul de bază a unui nivel efectiv de 5,85 pp în 2018) ar avea însă un impact major la nivelul pierderii de venituri calculate aferente măsurilor de modificare a Codului fiscal (generând circa 4,1 miliarde venituri suplimentare), având desigur un cost asociat pe termen lung prin diminuarea substanțială a sumelor acumulate în conturile de pensii administrate privat concomitent cu creșterea obligațiilor de plată viitoare ale sistemului public de pensii (pilonul I) prin creșterea cotei de participare la pilonul I de la un nivel de 77,6% (care ar corespunde unei cote de transfer de 6% raportate la nivelul actual al CAS de 26,3%) la 85% (ce corespunde unei cote de transfer de 3,75% raportate la nivelul propus al CAS de 25%). Măsurile mai sus menționate lasă însă neacoperit un minus de circa 800 de milioane de lei la nivelul veniturilor bugetului consolidat.
– În opinia Consiliului fiscal, riscurile aferente evaluării de impact a măsurilor sunt neobișnuit de mari – ipoteza de lucru este că angajatorii din sectorul privat vor majora salariile cu cel puțin 20% peste nivelul care ar fi prevalat în lipsa promovării pachetului legislativ și care ar fi consemnat oricum o creștere semnificativă a salariului brut relativ la anul curent. Este lesne de imaginat o situație în care, în lipsa unei obligații explicite în acest sens, angajatorul alege să nu majoreze salariul brut al angajatului într-un cuantum suficient pentru a evita un impact la nivelul salariului net avut în vedere pentru anul viitor înainte de promovarea actului normativ în chestiune – el poate de exemplu alege să majoreze salariul brut în 2018 cu doar 19,9%, asigurând astfel neutralitatea măsurilor propuse la nivelul salariului net în raport cu anul 2017, fără însă a mai opera creșterile salariale pe care le-ar fi implicat scenariul de bază, ori, chiar dacă improbabil, poate majora salariul brut într-un cuantum insuficient pentru a evita o reducere a salariului net. Ultima evoluție apare drept improbabilă în condițiile unei piețe a muncii tensionate, însă nu este în nici un caz imposibilă, mai ales în condițiile în care gradul de tensionare a pieței muncii este diferit atât la nivel de ramuri, cât și în profil teritorial. În esență, o creștere a salariului brut inferioară cu un punct procentual celei presupuse de ipoteza calculului de impact al MFP ar genera o pierdere de venituri mai mare cu circa 0,1% din PIB decât cea estimată.
– Un calcul simplu relevă faptul că reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% concomitent cu mutarea contribuțiilor sociale în sarcina angajatului (cu un rest de 2,25% la angajator sub forma contribuției asiguratorii pentru muncă) și reducerea nivelului agregat al acestora cu 2 pp nu contribuie decât de o manieră absolut marginală la reducerea poverii fiscale asupra muncii salariate.
– Pierderea de venituri la nivelul bugetului 6 consolidat comparativ cu scenariul de bază provine practic în întregime din efectul combinat al reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10% pentru celelalte venituri decât cele de natură salarială (pensii, activități agricole, dobânzi, câștiguri de capital etc.), cu un impact de circa – 1,4 miliarde lei, majorarea deducerilor personale, cu un impact de -866 milioane lei, modificările ce survin la nivelul contribuțiilor sociale datorate de persoanele cu venituri independente (-642 milioane lei), modificările regimului de impunere a microîntreprinderilor (-214 milioane lei) și , în fine, din transferurile mai mari către pilonul II pe care majorarea salariului brut le generează (în condițiile în care cota transferată este presupusă a rămâne la un nivel efectiv de 5,85% în 2018, aceste transferuri ar crește cu circa 2 miliarde lei).
– Exceptarea de la obligativitatea plății CAS și CASS a persoanelor ce obțin venituri din activități independente în condițiile în care acestea obțin și venituri salariale ori de natură salarială pentru care sunt asigurate în sistemul public creează o oportunitate de arbitraj fiscal cu potențiale consecințe semnificative.
– În condițiile în care povara fiscală la nivelul muncii salariate rămâne practic nemodificată, un regim fiscal mult mai favorabil la nivelul activităților independente și microîntreprinderilor (concret, în acest din urmă caz, este relevantă eliminarea restricțiilor referitoare la aplicabilitatea acestui regim entităților care realizează venituri din consultanță și management), încurajează sub-declararea veniturilor salariale.
– Consiliul fiscal apreciază ca fiind inechitabil ca salariații să plătească CAS si CASS la tot venitul realizat, în timp ce în cazul veniturilor exclusiv din activități independente baza de impozitare să fie limitată.
– Consiliul fiscal consideră că abordarea corectă și echitabilă ar fi fost una de reducere a diferenței de tratament fiscal între veniturile din salarii și cele din activități independente ca premisă a îmbunătățirii colectării prin închiderea „portițelor” de optimizare fiscală, și nicidecum cea propusă.
– Reducerea masivă a veniturilor din impozitul pe venit va vulnerabiliza foarte mult poziția financiară a autorităților locale.
