Se apropie implinirea a 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, care, indiferent ce au constituit, au marcat trecerea Romaniei pe un nou drum, considerat indeobste a fi drumul de la comunism la capitalism. Cei 20 de ani sunt, fara indoiala, un prilej de bilant si fiecare sector isi va face bilantul. Exista insa un sector care n-are nevoie de bilant. Caci bilantul presupune castiguri si pierderi, active si pasive, plusuri si minusuri. Sectorul care
n-are nevoie de bilant, pentru ca in ce-l priveste exista doar o lunga lista de pierderi, pasive si minusuri, este cel al infrastructurii feroviare. Care a ajuns acum o catastrofa nationala, absolut fara fisuri!
In infrastructura rutiera tot s-a mai adaugat ceva in 20 de ani (putin, dar nu s-ar putea spune totusi nimic), in infrastructura sanitara tot s-a mai adaugat ceva, ca si in cea educationala, dar in infrastructura feroviara nu s-a adaugat chiar nimic. Nici un kilometru nou de cale ferata nu a fost construit in ultimii 20 de ani. In schimb, marea legatura Pitesti-Ramnicu Valcea, aflata in stadiu avansat in 1989, nu numai ca n-a fost finalizata, dar a fost distrusa si furata complet, cu sine si traverse! Ici-colo si doar din cand in cand, la ani si ani, s-au mai dat niscai bani pentru intretinerea retelelor, cu toate ca s-a renuntat la operarea a mii de kilometri. Din totalul de 55.000 vagoane de marfa, doar 10.000 mai sunt utilizate. In momentul de fata, din 10.500 km de cale ferata operationala, numai 280 km sunt in lucrari de reabilitare.
Aproape 40% din reteaua propriu-zisa de cale ferata si peste 60% din numarul total de poduri si podete au depasit termenul-limita la care ar fi trebuit reparate. Arhiutilizatul tronson Bucuresti-Ploiesti n-a mai avut parte de mentenanta din 2003 si are deja sapte puncte cu restrictii de viteza. Ca urmare, viteza medie pentru trenuri de marfa este ridicola: 17 km/h. si nu se ridica decat la 40-50 km/h la trenuri de calatori, fata de viteza-standard europeana, de 160 km/h. Distanta Arad-Constanta se face in 22 de ore, dar – vai! – sunt atatea cazuri in care este parcursa si in trei zile!
Explicatiile nu sunt doar dezinteresul, delasarea, jaful care au dominat in general in aceasta perioada, ci si unele abordari specifice domeniului, care au fost ruinatoare. In timp ce toata Europa, din motive economice si ecologice evidente, a dezvoltat transportul feroviar, in Romania acesta a fost abandonat si sabotat in favoarea celui rutier. Probabil pentru ca prin transportul rutier s-a putut fura mai mult si mai repede. Aceasta abordare a lasat in paragina traficul feroviar si a complicat imens problemele traficului rutier. Imens, pana la imposibilitatea obiectiva de rezolvare!
Totul arata ca un perfect cerc vicios. Nu numai CFR Calatori este falimentara, chiar si cu subventiile normale (existente in toata Europa pentru companiile feroviare de calatori), ci – ca o exceptie totala de la regula care opereaza in lume – si CFR Marfa este falimentara. Oricum, un lucru notabil, absolut remarcabil! Fiind in situatia in care sunt, acesti doi utilizatori nu pot furniza catre CFR Infrastructura banii necesari mentenantei si modernizarii retelei feroviare.
Dl Berceanu, in calitatea sa de ministru al Transporturilor, a gasit solutia salvatoare: privatizarea companiei de transport marfa. Privatizarea, adica aceeasi prosteala din buna traditie postdecembrista care, intreprinsa liniar si neselectiv, a naruit tot ce era esential sau de importanta strategica in Romania si a lasat fara parghii un stat care, si daca s-ar trezi din prosteala, tot n-ar avea ce sa mai faca, intrucat nu mai are cu ce! Dl Berceanu spune ca nu exista alternativa, in masura in care companiile austriaca si germana intentioneaza sa vina in Romania si deja au inceput sa racoleze cadre si specialisti pe care statul nu ii mai poate pastra, neavand cu ce sa faca fata concurentei in privinta salariilor. Aceleasi lamentari din alte cazuri, aceeasi abordare potrivit careia, in loc sa scoatem hotii din structurile economice apartinand statului, scoatem statul insusi din aceste structuri!
Dl Berceanu spera sa se obtina cateva miliarde (n-a spus daca lei sau euro!) pe CFR Marfa. Este insa o iluzie ca, la starea de lucruri existenta, vreo companie straina va da asemenea banet! Sa admitem insa ca asa va fi. Dar apoi?! Apoi, in loc ca statul sa incaseze miliarde anual din operarea transportului de marfa, incasarile vor fi facute de niste companii straine! In timp ce eventualele miliarde obtinute la privatizare vor fi, bineinteles, fituite de cativa "baieti destepti" pe te miri ce! Cu ce s-au ales statul si populatia din banii obtinuti pe vanzarea BCR, prezentata drept cea mai reusita privatizare din Romania?! Cu nimic, absolut nimic!
Exista o reclama, parca, la nu stiu ce marca de bere, care spune ca "povestea merge mai departe". Acest refren se potriveste perfect in cazul in speta. Prosteala (a privatizarilor fara noima) merge mai departe! Merge, merge, pana se opreste! Caci, ca si oamenii, tarile, daca sunt prea tare stranse de gat, la un moment dat mor!
