18 C
București
miercuri, 17 aprilie 2024
AcasăAlegeri 2016Câţi bani mai avem în conturile de pensii private

Câţi bani mai avem în conturile de pensii private

Peste 6,2 milioane de români contribuie la fondurile de pensii private, fie ele obligatorii sau facultative. Sumele deţinute în conturi au crescut constant de la înfiinţarea sistemului.

Sistemul de pensii private – obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) – a încheiat primul semestru din acest an cu un nivel al activelor nete de 12,2 miliarde lei (2,75 miliarde euro), potrivit APAPR, ceea ce reprezintă cu aproximativ 16% peste nivelul contribuţiilor brute ale participanţilor.Practic, cei 6,2 milioane de participanţi, câţi erau la finele lunii iunie 2013, au în conturi cu circa 1,9 miliarde lei mai mult decât au contribuit, graţie rezultatului adus de administratorii fondurilor de pensii, în ciuda condiţiilor dificile din ultimii cinci ani.

Randament mediu anual de 11,4%

În ceea ce priveşte fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), acestea au ajuns la mijlocul acestui an la un număr de 5,9 milioane partici­panţi, din care însă doar pentru 3,6 milioane sunt virate contribuţii lunare dinspre Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Asta înseamnă că în fiecare lună 39% din conturi nu primesc contribuţii. În luna mai 2013, fondurile de pensii de pe Pilonul II au împlinit 5 ani de funcţionare şi administrare efectivă a con­tribuţiilor partici­panţilor.

De la lansare şi până la finele primului semestru din 2013, fondurile de pensii de pe Pilonul II au primit în administrare contribuţii brute de 9,68 miliarde lei, ajungând în urma activităţii investiţionale la active nete de 11,53 miliarde lei. Diferenţa de 1,85 miliarde lei reprezintă câştigul inves­tiţio­nal net produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la acest sistem. Faţă de nivelul din urmă cu un an (mijlocul lui 2012), activele nete au crescut cu 45,6%.

Fondurile de pensii obligatorii au bătut confortabil inflaţia, reuşind ca în ultimii 5 ani să aibă un randament mediu anual de 11,4%.

“Împlinirea de către Pilonul II de pensii private obligatorii a vârstei de 5 ani permite de acum industriei să îşi poată prezenta rezultatele investi­ţionale pe un termen din ce în ce mai lung, respectiv să comunice acele cifre cu adevărat relevante, ce vizează un orizont semnificativ de timp.

Am convingerea că rezultatele înregistrate până acum de fondurile de pensii, în condiţiile dificile ale ultimilor 5 ani, vor contribui la sporirea încrederii participanţilor în acest sistem de economisire suplimentară, care creşte şi se consolidează continuu atât prin eforturile noastre ale administratorilor cât şi cu sprijinul autorităţilor”, spune Marius Popescu, preşedintele APAPR (Asociaţia pentru Pensii Administrate Privat din România).

În prezent, cota de contribuţie la Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale fiecărui participant, urmând să ajungă la 6% în 2016.

Pensiile facultative, mai slabe

Fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au depăşit la mijlocul anului 2013 nivelul de 300.000 de partici­panţi, dintre care însă pentru mai puţin de jumătate se înregistrează plăţi lunare ale contribuţiilor.

În 45% din cazuri, angajatorul este cel care plăteşte contribuţia la fondurile de pensii facultative (oferind astfel pensia facultativă ca beneficiu extra-salarial), iar în alte 45% din cazuri participantul individual îşi suporta singur contribuţia, cotizând astfel în vederea obţinerii unei pensii suplimentare facultative. În restul de 10% din cazuri, contribuţia este mixtă (angajatorul şi angajatul contribuie împreună, unicul beneficiar al sumelor fiind angajatul).

În luna mai 2013, fondurile de pensii de Pilon III au împlinit 6 ani de funcţionare şi administrare efectivă a contri­buţiilor participanţilor. Activele nete ale fondurilor de pensii facultative au ajuns la mijlocul anului 2013 la 687,5 mil. lei (154 mil. euro), cu 34,2% mai mult decât la mijlocul anului 2012.

Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private facultative au realizat în ultimii 5 ani un randament mediu anual de 9,4%.

Stimulente de la stat

Puţini români ştiu că în prezent „donează” statului circa 300 lei anual fiecare. Şi asta prin faptul că nu accesează stimulentele oferite de autorităţi în domeniul economisirii pentru pensii, scrie revista Capital. Printr-o „donaţie“ atât de mică, din banii de pensie se pot pierde sume considerabile. Dar să vedem despre ce e vorba.

Când vine vorba de pensie, doar unul din 20 de români a luat în considerare varianta pensiei facultative (Pilonul III).

Din cauza slabei culturi financiare, majoritatea românilor consideră că cea mai bună variantă de economisire pentru pensie este în depozite bancare. Ceea ce se pierde din vedere şi puţini cunosc este faptul că statul acordă deductibilitate totală în limita a 400 euro/an, atât la angajat, cât şi la angajator, dacă aceste sume sunt virate către un fond de pensii facultative. Astfel, un salariat care ar alege să contribuie lunar la Pilonul III porneşte din start cu un avantaj de 13% faţă de altul care alege să economisească prin depozite bancare.„Conform studiilor Comisiei Europene, vom trăi mai mult, dar vom avea o pensie mai mică. Putem compensa scăderea pensiei de stat prin folosirea deductibilităţii fiscale acordate în domeniul pensiilor facultative. Din păcate, e o lipsă de cultură financiară în ceea ce priveşte deductibilitatea“, spune Lucian Anghel, CEO al BCR Pensii. De unde vine principalul avantaj faţă de economisirea clasică prin depozite? Dacă alegem să contribuim cu 150 lei lunar (400 euro anual) la un fond de pensii, salariul net „în mână“ scade cu 126 lei, potrivit Asociaţiei pentru Pensii Administrate Privat din România (APAPR). Asta înseamnă că avem un beneficiu de 24 lei lunar sau de aproape 300 lei anual, graţie deductibilităţii. Astfel, un salariat care poate renunţa să chetuiască azi 126 lei are opţiunea de a contribui la Pilonul III cu 150 lei sau să vireze cei 126 lei într-un depozit bancar.

 

Cele mai citite

Jens Stoltenberg: România are un rol esențial în apărarea flancului estic al NATO

România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO, a spus Jens Stoltenberg, șeful NATO, după discuția avută marți cu președintele Klaus Iohannis, potrivit...

Jens Stoltenberg: România are un rol esențial în apărarea flancului estic al NATO

România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO, a spus Jens Stoltenberg, șeful NATO, după discuția avută marți cu președintele Klaus Iohannis, potrivit...

Rishi Sunak își dorește ca Benjamin Netanyahu să aibă „ sânge rece” după atacul Iranului de sâmbătă

Premierul britanic, Rishi Sunak, l-a chemat marţi pe omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, să dea dovadă de "sânge-rece" după atacul Iranului împotriva Israelului din...
Ultima oră
Pe aceeași temă