În ultimii 15 ani, valoarea pensiei medii de asigurări sociale de stat a crescut de circa șase ori, rămânând cu mult în urma pensiilor militarilor, care s-au majorat spectaculos.
Sistemul de pensii din România a fost distorsionat de categoriile „speciale” de pensionari, iar cheltuielile cu aceștia au adâncit deficitul bugetului de asigurări sociale de stat.
Numai anul acesta, diferența între încasările din contribuții și ceea ce se plătește este estimată la 19,1 miliarde de lei, față de 2007, când statul obținea venituri mai mari decât cheltuia cu asigurările sociale, potrivit datelor din Raportul pe 2016 al Consiliului Fiscal, consultat de RL. De pildă, de la 1 ianuarie 2016, conform Legii nr. 223/2015, fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat.
Sporuri peste sporuri
Prin această lege, s-a revenit la un sistem instituit în 2001, stabilind un regim preferențial pentru pensiile militare de stat. Astfel, cuantumul pensiei de serviciu pentru personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informaţii se determină în procent de 65% din baza de calcul pentru vechime cumulată de cel puţin 25 de ani.
Pentru fiecare an care depășește cei 25 de ani, se adaugă câte 1% din baza de calcul. Totodată, se acordă un spor de 3%, 6% sau 9% în funcţie de contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuţia individuală la buget. Pensia astfel stabilită, recalculată și actualizată nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul. La cuantumul obţinut, în funcţie de ordinul „Meritul militar” deţinut, se adaugă un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20%, potrivit informațiilor din raportul menționat. Astfel, s-a ajuns ca prin pensionare, militarii să câștige mai mult decât venitul obținut din muncă.
Așa se face că pensiile militarilor au cunoscut o evoluție spectaculoasă, de la 250 lei în 1990 la un nivel mediu lunar de 3.048 lei, în 2016, conform graficului prezentat de Consiliul Fiscal. Comparativ, pensia medie pentru pensionarii de asigurări sociale a crescut de aproximativ șase ori în ultimii 15 ani, de la circa 145 lei, în 1990, la 931 lei, anul trecut.
Liviu Dragnea, apărătorul pensiilor speciale
De asemenea, începând cu anul 2015 au fost reintroduse pensiile speciale eliminate în 2010 pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, pentru funcţionarii publici parlamentari, dar și pentru personalul diplomatic și consular. În plus, Legea nr. 215/2015 a reintrodus pensiile mărite pentru angajaţii Parlamentului, iar o altă categorie de pensii speciale este cea pentru deputați și senatori, introdusă prin Legea nr. 357/2015.
„Se poate remarca astfel o diminuare a legăturii dintre contribuțiile de pensii acumulate și viitoarele drepturi la pensii care contribuie la generarea unui impact negativ asupra sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii, cu atât mai mult cu cât și alte grupuri profesionale vor fi de asemenea încurajate să facă presiuni pentru restabilirea/instituirea unor privilegii”, notează Consiliul Fiscal.
Proiectul Legii salarizării, care așteaptă promulgarea de către președinte, prevedea inițial suspendarea temporară, până la 1 ianuarie 2019, a actualizării pensiilor de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari, ale membrilor Corpului diplomatic și consular, ale judecătorilor și procurorilor, ale militarilor, poliţiștilor în funcție de majorarea salariilor, soldelor, indemnizaţiilor de încadrare și indemnizaţiilor lunare. În esență, aceasta însemna „înghețarea” pensiilor speciale până la finele lui 2021.
Prevederea era cuprinsă în articolul 40 al Legii, eliminat însă la dezbaterile din Comisia de muncă din Senat, înainte de votul în plen. Eliminarea articolului a fost propusă de ministrul Muncii Olguța Vasilescu – deși fusese votat cu două ore înainte – după ce președintele PSD, Liviu Dragnea, a cerut într-o emisiune televizată, renunțarea la acest articol.
Anterior, când a susținut aprobarea articolului, Olguța Vasilescu a explicat că impactul bugetar în lipsa acestei suspendări ar fi foarte mare și a dat ca exemplu salariile militarilor, care „cresc și cu 200%”. „Noi am stabilit deja că vom intra și în legea pensiilor pentru că și acolo sunt foarte multe disfuncţionalităţi”, afirmase ministrul Muncii.
