Bruxelles-ul este tot mai îngrijorat de performanţele guvernului de „tehnocraţi apolitici” de la Bucureşti şi se întreabă dacă este capabil să atingă standardele Uniunii Europene. Problemele din ţară sunt accentuate de ceea ce pare a fi o criză a sistemului judiciar românesc, scrie European Business Review.
Analiza care pune România sub lupă prezintă evenimentele fierbinți ale ultimelor zile dintr-o perspectivă percepută de la distanță, fără zgomotul de fond intern care deformează percepția unor evenimente foarte importante. ”România liberă” vă prezintă mai jos cele mai importante aspecte din analiza European Business Review.
Cum e văzut cazul Tobă
La 1 septembrie, ministrul român de interne, Petre Tobă, a demisionat în urma unei declanşării unei anchete penale împotriva sa pentru presupusa acoperire a unor suspecţi într-un caz de delapidare şi abuz de putere. Două zile mai târziu, şase şefi din Ministerul de Interne au fost suspectaţi de delapidare şi fals în acte.
Curtea Europeană de Audit a cerut suspendarea plăților
Noile evoluţii în acest dosar au apărut în urma unui raport realizat la sfârşitul anului trecut de Curtea Europeană de Audit, în care se preciza că România nu a îndeplinit condiţiile de achiziţii cerute de legislaţia europeană. Auditorii au analizat plăţi totale în valoare de 349 de mii de milioane de euro din 12 state membre, inclusiv România, realizate în perioada 2007-2013.
O parte importantă a fondurilor din politicile europene de coeziune sunt cheltuite pe achitiţii publice. Curtea Europeană de Audit a solicitat Comisiei Europene să suspende plăţile şi să impună sancţiuni financiare României şi acelor state membre care nu au îndeplinit condiţiile legislaţiei comunitare referitoare la achitiţiile publice.
UE e ingrijorată că anchetele penale ar putea să fie iar influențate politic
UE este îngrijorată şi că, în ciuda caracterului apolitic al guvernului premierului Dacian Cioloş, politica ar putea influenţa anchetele şi deciziile luate de procurori. Doar în această săptămână, trei lideri ai opoziției politice, inclusiv un fost premier, au fost chemaţi, în aceeaşi zi, în faţa procurorilor sau instanţei pentru acuzaţii de corupţie, cazuri amplu relatate de presă.
De fapt, pentru un lider apolitic, Cioloş pare cam prea interesat de reputaţia personală. Săptămâna trecută, a fost relatată amplu în presă decizia sa de a zbura la clasa economic, în loc de business, spre Germania, unde avea nişte întruniri oficiale. Suspiciunea că doreşte să rămână la putere şi după alegerile din decembrie este tot mai mare. Premierul este numit de preşedintele României, explică European Business Review.
Actualul şef al statului, Klaus Iohannis, este fostul lider al Partidului Naţional Liberal, principalul adversar al Partidului Social Democrat, care a format fostul guvern, care a fost înlăturat anul trecut în urma un scandal , punctează autorii analizei.
Numirea cabinetului Cioloş, format din tehnocraţi, a fost făcută ca o soluţie pentru multiplele probleme ale României. Dar problemele au continuat să apară.
Relația cu societatea civilă și sindicatele este atent analizată
De exemplu, de curând Asociaţia Magistraţilor din România i-a cerut şefului executivului să o demită pe Raluca Prună din funcţia de ministru al justiţiei, după ce aceasta a propus o controversată ordonanţă de guvern criticată de ong-uri pentru că ar restricţiona libertăţile cetăţenilor.
La începutul lui septembrie, cel mai mare sindicat din sănătate, SANITAS, a anunţat noi proteste în urma eşuării negocierilor salariale. Ţara se confruntă cu un sistem sanitar într-o stare jalnică, noi cazuri de infecţii spitaliceştii fiind descoperite aproape zilnic şi tot mai multe proteste ale cadrelor medicale. Cel mai recent, de la finele lunii august, a fost la unul dintre cele mai mari spitale din Bucureşti, unde jumătate din personalul de la serviciul de urgenţă a demisionat după dispute cu conducerea legate de lipsa materialelor sanitare şi neplata gărzilor.
Ce probleme majore au fost identificate
Sunt probleme şi în transporturi unde, în ultimele luni, au avut loc proteste săptămânale ale transportatorilor rutieri de marfă şi ale taximetriştilor din Bucureşti şi din marile oraşe. Aceştia se plâng de creşterea taxelor şi preţurilor la asigurările obligatorii. Agricultura este un alt sector în continuă scădere şi mii de fermieri se plâng de neplata subvenşiilor. Unii au recurs chiar la greva foamei.
Dacian Cioloş, fost comisar european pentru agricultură, care conduce un guvern de tehnocraţi neafiliaţi politic, a fost criticat pentru lipsa sa de acţiune. Românii au şansa de a-şi canaliza furia la alegerile parlamentare din 11 decembrie, primul scrutin naţional de la protestele care l-au doborât anul trecut pe Victor Ponta.
Nici plecarea lui Ponta şi nici punerea sub acuzare de către DNA, agenţia anticorupţie, a 1.250 de funcţionari publici, inclusiv un prim ministru, nu au dus la terminarea problemelor. Există chiar îngrijorarea că însuşi programul anti-corupţie este influenţat politic, mai scrie revista europeană.
Suma uriașă pe care riscăm să o pierdem
Cum România are de primit fonduri europene în valoare de 30 de miliarde de euro între 2014 şi 2020, Bruxelles-ul pune presiune asupra Bucureştiului să-şi rezolve problemele. Ţara a fost dată adesea de exemplu pentru consecinţele unei aderări pripite la UE. România a întrat în UE în 2007, în ciuda opiniei destul de răspândite că instituţiile sale politice şi legale sunt nepregătite pentru rigorile calităţii de membru.
Fondurile europene joacă un rol extrem de important în investiţiile din România în agricultură, sănătate, infrastructură şi educaţie. Totuşi, Guvernul Cioloş – prima administraţie integral tehnocrată din istoria României – admite într-un memorandum controversat, publicat în iulie, că în 2016 nu va putea atrage aproape deloc fonduri europene, încheie European Business Review.
