După modelul impus din Uniunea Sovietică, și în România comunistă s-a realizat colectivizarea agriculturii, cu ajutorul activiștilor de partid, al Miliției și Securității, dar și al magistraților.
Dezvăluiri tragice din acea perioadă au fost prezentate, ieri, la București, într-o conferință intitulată „Șapte decenii de la începerea colectivizării agriculturii: acțiuni, consecințe, drame individuale și colective“. Conferința a fost organizată de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (INST) din cadrul Academiei Române.
„Au fost peste 80.000 de arestați în contextul procesului de colectivizare – a spus-o chiar ancheta realizată, din ordinul lui Ceaușescu, asupra abuzurilor Securității“, ne-a precizat, ieri, lectorul universitar dr. Florin Abraham, moderatorul conferinței, fost membru al CNSAS.
Cercetătorii estimează că aproximativ o treime din aceste arestări nu au continuat cu anchete și cu procese penale. Dar, dacă ajungeau să fie anchetați de procurori și apoi judecați, țăranii erau, de obicei, condamnați la ani de închisoare sau la internări administrative în colonii de muncă, unde condițiile puteau
fi chiar mai dure decât în pușcărie și unde mortalitatea era foarte mare – explică Florin Abraham. Judecătorii dictau condamnări pe durate de 3 până la 10 ani, dintre care cele mai multe erau spre durata maximă, adică între 7 și 10 ani.
Câtă libertate de decizie aveau judecătorii
Dr. Florin Abraham ne-a explicat că, pentru abuzurile și crimele din perioada comunismului, „singurii care au fost condamnați au fost doi directori de penitenciare. Pentru procurorii militari și pentru judecători ar fi foarte complicat să se facă acest lucru, pentru că ei au aplicat Codul Penal din acea perioadă“. În plus, judecătorii și procurorii „se aflau sub o permanentă monitorizare din partea aparatului de partid. Partidul dădea ordin, iar procurorii și judecătorii, foarte disciplinați, puneau mâna pe Codul Penal și executau“.
Cu toate acestea, judecătorii din anii comunismului aveau o relativă libertate de decizie, lucru demonstrat de faptul că aproximativ 10 la sută dintre procesele legate de colectivizare s-au finalizat prin achitări, pe motiv că nu existau probe suficiente pentru condamnare.
Stabilirea responsabilității morale a magistraților din anii României comuniste s-ar putea face doar dacă ar putea fi consultate mapele lor profesionale, dar acest lucru încă nu este permis. O decizie în acest sens ar trebui luată de conducerea Ministerului Justiției.
„La arhivele Securității există un acces. Dar accesul la mapele judecătorilor și procurorilor reprezintă realmente o problemă“, subliniază istoricul Florin Abraham.
