24.5 C
București
marți, 23 iulie 2024
AcasăAldineCe soluții au europarlamentarii români pentru criza migrației

Ce soluții au europarlamentarii români pentru criza migrației

Uniunea Europeană se confruntă, în ultima perioadă, cu o provocare serioasă pe toate planurile, după un aflux masiv de refugiați. Opiniile eurodeputaților români pe această temă nu creionează o poziție comună a aleșilor din țara noastră, ci mai degrabă o poziționare în funcție de apartenența la grupurile parlamentare.

La nivelul Partidului Popular European (PPE) se lucreză la un document de poziție despre viitorul Europei, a explicat Marie Jean Marinescu (PNL), vicepreședintele grupului PPE, într-o întâlnire cu ziariștii români, organizată de Biroul de Informare în România al Parlamentului European. Acesta a menționat că documentul se referă, printre altele, la realocarea imigranților și a precizat că ar fi necesare măsuri pentru stabilizarea situației din Libia, prin susținerea guvernului actual. În opinia sa, „trebuie blocate coastele Africii de Nord, în primul rând pentru salvarea vieților refugiaților”. „Sunt între 600.000 și 2.000.000 pregătiți să vină în Europa”, a menționat europarlamentarul. Un element important va fi tratatul cu Turcia în ceea ce privește refugiații.

Totuși, Marinescu a respins argumentul potrivit căruia Europa ar avea nevoie de refugiați, din cauza situației demografice. El susține că, atât timp cât rata șomajului este de 10% la nivelul UE, forța de muncă poate fi mutată dintr-o țară în alta, în cadrul UE. De asemenea, el pune sub semnul întrebării eficiența strategiei oficialilor europeni. „Comisia Europeană îți dă 6.000 de euro dacă iei un om să aplice pentru statutul de refugiat. Comisia poți să iei banii și să îi returnezi pe toți aplicanții”, a comentat Marie Jean Marinescu.

La rândul său, Iuliu Winkler (UDMR), membru al grupului PPE, consideră că „omul care fuge pentru că poate să își pierde viața trebui ajutat”. Însă, problemele apar când astfel de planuri trebuie puse în practică. El susține că o posibilă soluție ar fi „ridicarea nivelului de trai în țările care alimentează fluxul”. În opinia eurodeputatului, sancționarea țărilor UE cu 250.000 de euro pentru fiecare refugiat refuzat este „o propunere intolerabilă”.

Declarații obligatorii pentru refugiați

Și în cadrul grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D) există o vie dezbatere în ceea ce privește fluxul de refugiați. În opinia lui Victor Boștinaru (PSD), vicepreședinte al grupului S&D, fiecare refugiat ar trebui să semneze, la locul de filtrare, o „declarație obligatorie cu valoare legală”. Semnatarii ar urma să își asume „caracterul laic nesecular al statelor europene” și să se angajeze „că nu se vor implica în acțiuni de prozelitism și de recrutare” ci doar în „activități politice legale”. De asemenea, ei ar urma să semneze că acceptă Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Dacă semnatarii vor comite fapte penale cu pedepse de peste un an de zile ar urma să fie expulzați.

La rândul său, Ioan Mircea Pașcu (PSD), vicepreședinte al Parlamentului European, a remarcat că spațiul Schengen este „fragmentat din cauza fluxului masiv de cetățeni”. El a comentat că oficialitățile europene iau măsuri „în urma atacului care a fost”, dar sunt cu un pas în urmă și nu încearcă să anticipeze ce va urma.

Soluțiile avansate de socialiști nu sunt agreate de colegii lor din grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE). „E o prostie, semnează orice”, a comentat Renate Weber, membru al grupuluiALDE, propunerea lui Victor Boștinaru ca refugiații să semneze o declarație obligatorie. Pe de altă parte, ea crede că liderii europeni au eșuat în încercarea de a rezolva problema migrației. „Propunerea cu 250.000 de euro este absolut stupidă”, a comentat Weber.

Cât valorează banii rusești la Bruxelles

Pașcu a făcut o serie de remarci și despre relația UE-Rusia, remarcând că la nivel european există două teorii. Adepții primei teorii susțin că „dacă Rusia vrea confruntare să fie confruntare”. În schimb, adepții celei de-a doua teorii, consideră cu UE nu a făcut suficient pentru Rusia. Aceștia din urmă „propun pentru zona dintre UE și Rusia un manage a trois”, a afirmat Pașcu. În opinia lui Victor Boștinaru aceste mesaje sunt influențate de finanțrea pe care Rusia o acordă unor formațiuni precum Frontul Național din Franța.

Romulus Georgescu
Romulus Georgescuhttp://romulus-georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă