Denumire populară: augustru, august, ogust, măsălari, măselar, gustar, gustea ori secerar.
Sfaturi. Arați pentru sămănăturile de iarnă și zdrobiți glodurile de pe câmp. Puneți gunoi pe câmpurile de sămănături de iarnă. Despărțiți încetul cu încetul mioarele de la miei. Meiul, după ce e copt, se taie în rouă, se pune pe pânzi și se usucă pe ele. Sămănați pentru iarnă pătrunjel, spanac, țieler. De aici încolo nu mâncați niciun frupt fără de a-l fi spălat mai întâi.
Sapă în jurul pomilor mai tineri. Samănă sălată iernatică. Adună semințele coapte de legumi, le curățește și acață în cui, punându-le în săculețe. Seceră ovasul ce-l mai ai. Seamănă rapiță. De vezi albinele că prea mult șed pe afară, e semn că n-au ce să lucre. Ridică coșnițele punând sub ele niște bucăți de scândură potrivite. Stupii fără matcă se împreună cu alții mai slabi. Uscă poame și fasole pentru la iarnă. Altoii oculați, văzând că nu s-au prins, trebuiesc din nou oculați. Proptește pomii prea încărcați și rărește poamele prea dese, ca să se poată coace. Ară pentru toamnă și la capătul lunei poți și semăna. Adună sâmburi de toate poamele.
Semne. Negura de pe livezi și râuri, de se arată după apunerea soarelui, înseamnă timp bun și statornic. Ploaia din august subție vinul. Vânturile din miazănoapte aduc timp statornic. Dacă barza sau cocostârcul cloncăne, va ploua. Când sunt alune multe, înseamnă iarnă grea pe viitor. Vânt bătrân, de strâns. Dacă în august nu e căldură, atunci rămân fructele necoapte. În această lună pleacă cocorii în șiruri și rândunelele în stoluri.
Sursă: Antoaneta Olteanu (2001) Calendarele Poporului Român București: Paideia.