7 C
București
marți, 24 decembrie 2024
AcasăAldineBoris Johnson, un arbore genealogic de poveste

Boris Johnson, un arbore genealogic de poveste

Unii membri ai acestei familii ilustre germane au fost înnobilaţi în Bavaria, în secolul al XIX-lea.

Printre copiii unui de Pfeffel a fost un baron, Freiherr Christian Hubert Theodor Marie Karl von Pfeffel (1843 – 1922), tatăl lui Marie-Louise von Pfeffel (1882 – 1944), stră-străbunica lui Boris Johnson, născută la Paris, în Île-de-France. Străbunicul lui Marie-Louise – prințul Paul de Württemberg.

Alţi strămoşi: Gustav I al Suediei (1496 – 1560), Henric al II-lea (1133 – 1189), William I al Angliei (1027 – 1087), Charlemagne (747 – 814), Hugo Capet (940 – 996), Alfred cel Mare (849 – 899), Willhelm de Orania (1533 – 1584), Robert I al Scoţiei (1274 – 1329).

Marie-Louise s-a căsătorit cu Stanley Fred Williams (1880-1955), bunicul lui Boris. Fiul lui Stanley Fred Williams a fost scriitorul şi politicianul englez Stanley Patrick Johnson, fost lider al Partidului Conservator, prim-ministru al Marii Britanii, înalt funcţionar la Banca Mondială şi la Comisia Europeană.

Ali Kemal Bey s-a născut în anul 1869 şi a murit pe 6 noiembrie 1922. A fost un prestigios jurnalist turc, redactor de ziar, poet și politician de orientare liberală, originar din Imperiul Otoman.

Boris Johnson s-a născut pe 19 iunie 1964, la New York, în SUA. ホnainte să devină politician, membru al Partidului Conservator, a fost jurnalist britanic.

Străbunicul său paternal, Ali Kemal, era un jurnalist turc, pentru scurt timp ministru de Interne al marelui vizir Damat Ferid Pașa.

Ali Kemal Bey s-a născut în anul 1869 şi a murit pe 6 noiembrie 1922. Jurnalist turc, redactor de ziar, poet, politician liberal, ucis în timpul Războiului de Independență din Turcia.

Kemal e tatăl lui Zeki Kuneralp, odată ambasadorul Turciei în Elveția, UK și Spania. E şi bunicul patern al diplomatului turc Selim Kuneralp și al politicianului britanic Stanley Johnson.

Prin acesta, este străbunicul lui Boris Johnson și al lui Jo Johnson, jurnalistei Rachel Johnson și antreprenorului Leo Johnson, conform Wikipedia.

 

Kemal, un turc cosmopolit

Ca jurnalist, Ali Kemal Bey a călătorit mult prin lume, ca rezultat al exilării sale din Turcia, pentru opiniile sale politice liberale antiotomane, dar şi contra revoluţiei kemaliste.

Tatăl lui Kemal, Haci Ahmet Riza Efendi, a fost un turc otoman din satul Kalfat, din Cankiri, în timp ce mama lui era circasiană, la origine sclavă.

La una dintre multele vizite făcute de Kemal în Elveția, a cunoscut-o și s-a îndrăgostit de o anglo-elvețiană, pe nume Winifred Brun, fiica elveţianului Frank Brun, prin căsătoria acestuia cu englezoaica Margaret Johnson. Kemal şi Winifred s-au căsătorit în Paddington, Londra, Middlesex, pe 11 septembrie 1903.

Şase ani mai târziu, s-a născut bunicul lui Boris Johnson, Osman Wilfred Kemal. Winifred Brun a murit la puţin timp după naştere.

Din cauza convingerilor sale democratice liberale, Kemal a fost exilat din Imperiul Otoman sub Abdul Hamid al II-lea. Imediat după încheierea stăpânirii acestui sultan despot, în iulie 1908, a devenit una din cele mai proeminente figuri din viața jurnalistică și politică otomană.

Din cauza opoziției sale cu „tinerii turci” ai lui Kemal Ataturk, care au făcut Revoluția Turcă, şi-a petrecut cea mai mare parte a deceniului următor în opoziție.

La un moment dat, a fost redactor la ziarul liberal İkdam și membru de frunte al Uniunii Liberale Turce. În ediţia ziarului The Times, pe 9 martie 1909, speculându-se că va contesta scaunul regretatului ministru al Justiției, Refik Bey, Kemal a fost descris ca fiind „printre oamenii de frunte din Turcia, un vorbitor excelent și foarte popular”.

Ediţia prestigiosului cotidian britanic The Times din 9 martie 1909 l-a descris pe Ali Kemal Bey ca fiind „printre oamenii de frunte din Turcia, un vorbitor excelent și foarte popular”.

După uciderea editorului-șef al ziarului Serbestî, Hasan Fehmi, în aprilie 1909, Kemal a declarat că i-a avertizat pe Ismail Qemali și Rifsat, redactorul asistent al Serbestî, că au fost condamnați la moarte în secret de extremiști, la Salonic.

A urmat un război mediatic între ziarul liberal, İkdam, și cel conservator, Tanin, cu İkdam acuzându-l pe Ahmet Riza Bey că ar fi fost în favoarea absolutismului luminat, și Tanin, organul Comitetului Uniunii și al Progresului (CUP), acuzând Uniunea Liberală că este corp subversiv, care conspiră împreună cu armenii.

În acel moment, Kemal i-a acuzat pe Rahmi Bey și pe Nazim Bey, din gruparea Comitetul Uniunii și Progresului, că şi-au aranjat falsa ucidere. Evenimentele au devenit cunoscute sub numele de „Incidentul din 31 martie” și au fost urmate de contralovitura de stat din anul 1909, un efort de a demonta A Doua Eră Constituțională a Imperiului Otoman și de a o înlocui cu o autocrație, sub sultanul Abdul Hamid II.

Aceasta este o poveste romanţată contrasă din arborele genealogic al actualului prim-ministru al Regatului Unit. S-a ridicat, se ridică, se va ridica acesta la înălţimea iluştrilor săi străbuni? Asta numai pasul nemilos al istoriei o va demonstra.

Cele mai citite

Capitalul românesc câștigă teren în sistemul bancar: Ponderea activelor băncilor autohtone se apropie de 40%

România controlează aproape 40% din activele sistemului bancar, marcând o creștere notabilă a capitalului autohton. Potrivit datelor BNR, ponderea activelor băncilor cu capital străin...

Avertizări meteo: Cod portocaliu și galben de ninsori și vânt puternic în aproape jumătate din țară

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis marți mai multe avertizări de vreme severă, valabile pentru următoarele 24 de ore. În intervalul 24 decembrie, ora...

România a acordat ajutoare de stat de 1,3 miliarde de euro, între 2019-2023, majoritatea investitorilor fiind străini

Principalele sectoare beneficiare au fost industria auto, tehnologia, industria alimentară, producția ușoară și sectorul medical O analiză publicată de EY România arată că, în perioada...
Ultima oră
Pe aceeași temă