UPDATE. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker prezintă, miercuri, în Parlamentul European un document referitor la opțiunile de viitor ale UE în contextul ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar.
Vă prezentăm cele mai importante declaraţii ale lui Jean -Claude Juncker:
– Ce vor spune copiii noștri peste 60 de ani despre ce am realizat noi? Este momentul să fie vizionari, îmi doresc să fie mândriui de noi.
–Schimbările vin rapid în fiecare zi: globalizare, migrație, terorism.
– Deşi Brexit-ul va fi dureros, suntem obligaţi să facem pași înainte, să continuăm.
– Unde se îndraptă Europa celor 27? Europa nu poate realiza singură ce şi-a propus, dacă la nivel național nu se iau suficiente măsuri. Ţările membre trebuie să recunoască faptul că UE nu este responsabilă pentru tot.
– Este greşită abordarea mai multă sau mai puțină Europă. Avem cinci şcenarii în Carta Albă, dar pot fi mai multe. Primul scenariu: continuitate, menținerea cursului actual.
– Dacă statele membre doresc reducerea CE la un simplu administrator al unei piețe unice.Europa înseaamnă mai mult decât piață, bunuri și bani.
– A treia opțiune este ca toate statele UE trebuie să facă progrese în același timp.
Pe 25 martie, Europa va aniversa 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, documentul constitutiv al UE, actul de naştere al unui proiect geopolitic de amploare, al cărui scop principal a fost să prevină un nou război catastrofal pe teritoriul Bătrânului Continent. 25 martie va fi şi ziua în care coeziunea proiectului european va primi o lovitură foarte puternică.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean- Claude Juncker va dezvălui modul în care va arăta „Europa cu mai multe viteze”. Sau „Europa cu cercuri concentrice”. Sau “Europa cu geometrie variabilă”.
Principalele declaraţii ale lui Jean-Claude Juncker (foto):
* "Mai vrem să avansăm împreună în formatul de 28 de ţări membre? Ori ar trebui ca cei care vor să avanseze mai rapid să o poată face fără a-i deranja pe alţii, creând o construcţie mai structurată, deschisă tuturor!?" (Sursa: Cotidianul „La Libre Belgique”, care a relalat despre o întâlnire a lui Juncker cu studenţii Universităţii catolice francofone Louvain-la-Neuve (UCL)
* "A venit momentul în care nu ne mai imaginăm că am putea face toţi aceleaşi lucruri împreună. Voi face propuneri în acest sens zilele următoare" (Declaraţie făcută în cadrul conferinţei pe tema "Europa: o viziune a viitorului)
* "Cei care sunt de acord pentru a face cât mai multe lucruri împreună trebuie să stabilească ce este esenţial de făcut, indiferent că sunt 15 sau 28. Iar aceste lucruri pot varia de la un domeniu la altul- apărare, politici economice şi altele”.
* "Cred că trebuie să ne imaginăm un continent în cercuri concentrice. În jurul nucleului Europei vor exista orbite pe care se vor poziţiona cei cărora nu le place să împărtăşească toate ambiţiile altora. Văd acolo Marea Britanie, spre exemplu, Turcia şi alte ţări."
Un paliativ pentru dezintegrare?
Ce înseamnă „Europa cu geometrie variabilă”? Înseamnă că un nucleu de 7-8 ţări dezvoltate, dintre cele care au stat la baza creării UE, vor dezvolta propriile mecanisme de accelerare a integrării, iar celelalte ţări membre vor fi silite să ţină pasul, sau să se decupleze de facto de la proiectul european. La Bruxelles se vorbeşte de patru-cinci "direcţii alternative de cooperare la nivelul celor 27 de state."În opinia celor care susţin crearea Euro-nucleului, aceste măsuri ar avea rolul de a consolida unitatea statelor-membre şi a crea modalităţi "alternative" de cooperare.
"Unii consideră că (ideea lui Juncker- n.a.)constituie un risc la adresa unităţii. Alţii cred că riscul este dacă nu se aplică această idee, dacă eşuăm în aprofundarea integrării", a explicat un înalt ofocial european, citat de Reuters.
Acest mecanism este împachetat pentru opinia publică europeană drept o soluţie de a evita o situaţie asemănătoare Brexit-ului, în care unul dintre stâlpii construcţiei europene se prăbuşeşte. Acest pericol pândeşte Franţa, ţară în care victoria lui Marine Le Pen în alegerile prezidenţiale ar însemna ieşirea Hexagonului din UE.
Comentatorii europeni văd planurile lui Juncker drept un avertisment dat ţărilor estice. Liderii UE sunt nemulţumiţi că Ungaria şi Polonia, în special, au contestat normele democratice şi s-au opus redistribuirii refugiaţilor. În acest context, România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat împotriva cotelor obligatorii, dar mecanismul a fost aprobat. Nervozitatea a atins cote maxime, iar preşedintele Franţei, Francois Hollande, a acuzat chiar ţările est-europene că tratează Uniunea Europeană ca un bancomat.
În realitate, liderii Vechii Europe vor doar să găsească nişte ţapi ispăşitori pentru eşecul Europei celor 28, care, de facto, funcţionează cu mari sincope. Şi asta nu doar din cauza ţărilor din Blocul Estic.
Stoparea populismului, unul dintre scopuri
Potrivit mediafax.ro, Juncker aşteaptă răspunsul statelor- membre până la toamnă, când vom afla rezultatul alegerilor din Olanda, Franţa şi Germania şi, implicit, direcţiile politice din aceste ţări. "O Europă cu mai multe viteze este deja un lucru existent. Nu are nimeni o problemă cu acest lucru", a explicat un oficial UE de rang înalt, dând ca exemplu crearea Zonei Euro. "De ce se adoptă acum un astfel de registru discursiv? Sunt iritaţi de ţări estice … Este o tendinţă spre separare", a adăugat el.
Realist vorbind, planul lui Juncker este şi o tentativă de a da o gură de oxigen partidelor pro-europene, prin crearea impresiei că există soluţii concrete pentru salvarea proiectului european. Se încearcă, astfel, să se prevină ascensiunea formaţiunilor euro-sceptice şi populistese va şti cu certitudine care sunt direcţiile politice în Olanda, Franţa şi Germania, unde anul acesta vor avea loc alegeri.
Explicaţii de ordin economic
Jean- Claude Juncker a argumentat necesitatea consolidării unităţii în interiorul UE şi din perspectivă economică. El a tras un semnal de alarmă în legătură cu declinul UE, subliniind că, în perioada următoare trebuie încurajat "multilateralism” în locul "provincialismului”.
"Avem o economie puternică, dar pierdem din vigoare. Economia UE reprezenta, în urmă cu câţiva ani, 30% din PIB-ul global, astăzi este 23-25% şi va scădea sub 20% în următorii ani. În 15 ani, nicio ţară europeană nu va mai fi membră a G7 (care reuneşte cele mai mari puteri economice ale Lumii- n.a.) ", a spus Juncker în acelaşi discurs de la UCL.
Juncker a avertizat că Europa nu poate face faţă acestor provocări de una singură. “Noi, europenii, sunt locuitori ai celui mai mic dintre continente, şi credem că suntem cei mai mari dintre cei mari. Nu este adevărat". Şeful CE este de părere că UE trebuie să rămână deschisă cooperării cu economiile puternice ale Lumii şi să ia drept model politicile pritecţioniste promovate de preşedintele SUA, Donald Trump.
