Telegrama confidenţială semnată de ambasadorul Taubman subliniază faptul că despăgubirile de doar 80.000 de dolari oferite de SUA familiei basistului pot influenţa liderii şi formatorii de opinie din România, punând sub semnul întrebării aspecte importante ale relaţiei bilaterale. Familia lui Teo Peter solicitase în justiţie daune de 1 milion de dolari, se mai arată în telegramă.
80.000 de dolari, suficienţi pentru România
Suma oferită este considerată de oficialităţile americane suficientă pentru o ţară ca România, invocându-se faptul că suma de 1 milion de dolari solicitată de reclamanţi depăşeşte cu mult pierderea economică a acestora.
Totodată, se arată că şi în alte cazuri similare despăgubirile au avut valori asemănătoare.
Daune româneşti, pedeapsă americană
În telegramă se arată şi faptul că opinia publică din România a văzut cu ochi critici plecarea bruscă a militarului american Christopher Van Goethem, cel care a lovit cu o maşină consulară taxiul în care se afla Peter. Profitând de imunitatea diplomatică de care beneficia, Van Goethem a reuşit să părăsească ţara înainte ca autorităţile să îl poată interoga şi supune testelor de sânge.
Ambasadorul american evidenţia şi faptul că suma „insultătoare” oferită ca despăgubire familiei lui Teo Peter putea cauza, cu ajutor popular, retragerea imediată a trupelor româneşti din Irak.
Periclitate erau şi acţiunile militare comune România-SUA de la Marea Neagră, dat fiind că „susţinerea parlamentară şi publică pentru prezenţa trupelor americane se va prăbuşi, cel puţin temporar”, nota Taubman în 2007.
Documentul face referire şi la pedeapsa uşoară pe care a primit-o sergentul Van Goethem în SUA.
„Sergentul a fost acuzat de mai multe capete în sistemul de jutiţie militar al SUA. O curte marţială a decis în ianuarie 2006 că sergentul se face vinovat de mărturie mincinoasă şi obstrucţionarea justiţiei, dar nu şi pentru ucidere din culpă. În mod oarecum neaştepta, juriul a limitat pedeapsa militarului la o mustrare oficială. Aceste veşti au adus un alt val de proteste”, afirma ambasadorul SUA în telegramă.
Rudele lui Teo Peter au solicitat iniţial o înţelegere de mai multe milioane de dolari, conform documentului. Într-o scrisoare trimisă ambasadorului american, avocatul familiei, John M. Gurley, de la firma Arent Fox, solicita pretenţii financiare în valoare de un milion de dolari.
Documentul a fost apoi clasat în aşa numita „Solicitarea familiei lui Teo Peter: octombrie 2007.”
Solicitări similare s-au mai făcut şi cu alte ocazii, cum este cazul unei femei din Australia care a primit un milion de dolari despăgubire după ce a fost lovită de o minge de golf expediată de un soldat american; sau cazul unui adolescent mexican care a căzut victimă într-un accident al armatei americane pe când păştea caprele. Familia sa a primit 1,9 milioane de dolari.
Odată ce recompensa va fi comunicată avocatului familiei de la Arent Fox, miercuri (cu o zi înainte de Ziua Recunoştinţei), ne aşteptăm ca familia şi cei care o reprezintă să condamne public decizia şi să facă apel către oficialităţile române şi către presă, se arată în document.
La punctul 7 (c) al documentului, oficialităţile americane se temeau că scandalul ar putea duce la solicitari de retragere a trupelor româneşti din Irak din partea unor oameni politici, cum a fost cazul lui Bogdan Olteanu, pe atunci Preşedintele Camerei Deputaţilor.
Afacerea F-16, pusă în pericol de incidentul diplomatic
Printre riscurile enunţate de Taubman în telegrama diplomatică se număra şi afacerea F-16. Ambasadorul american la Bucureşti arăta în documentul adresat Departamentului de Stat american că moartea lui Teo Peter ar putea determina autorităţile româneşti să se orienteze către piaţa europeană pentru înlocuirea flotei aeriene constituită din Mig-uri învechite.
„Lockheed-Martin (n.a. companie aeronautică americană), în tandem cu aliaţi de la Preşedinţie şi Ministerul Apărării (n.a. române) caută o cale unică pentru decizia de achiziţie a avioanelor de luptă, pe care nu vor să o blocheze în birocraţia europeană prin alegerea concurenţilor europeni de la Grippen sau Eurofighter. Aceasta a fost dintotdeauna o provocare, cu aşteptarea ca suporterii avioanelor europene să protesteze gălăgios. O furtună cauzată de cazul lui Teo Peter ar putea deturna atenţia autorităţilor române de la SUA”, se afirma în telegrama citată.
Se temeau că l-ar putea pune pe Traian Băsescu într-o situaţie delicată
Americanii erau conştienţi de faptul că Traian Băsescu este ferm în hotărârea sa de a menţine trupele româneşti în Irak, însă ţineau cont că până şi înainte de pronunţarea în cazul Teo Petre, doar o treime din opinia publică din România era de accord cu detaşarea soldaţilor români. Controversele asupra modului în care Statele Unite se ocupau de acest caz i-ar fi pus până şi pe cei mai „apropiaţi prieteni”din Guvernul României, inclusiv Traian Băsescu, într-o situaţie extreme de delicată. De asemenea, reprezentanţii Partidului Liberal şi alte partide ar fi putut capitaliza politic evenimentul la alegerile pentru Parlamentul European din 25 noiembrie prin accentuarea unei retorici anti SUA.
Despre moartea lui Teo Peter
Teo Peter, fostul basist al trupei Compact, a murit pe 4 decembrie 2004, după ce taxiul în care se afla a fost lovit de un vehicul oficial al Ambasadei SUA la Bucureşti. La volanul autovehiculului ambasadei se afla sergentul american Cristopher Van Goethem. Sergentul a fost judecat de un tribunal militar american, şi a scăpat cu o mustrare oficială.
