Un renumit institut de sondare a opiniei publice, cu sediul la Londra, a publicat un sondaj cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice.
Potrivit studiului difuzat de Institutul YouGov, circa 40 la sută dintre cetățenii Franței și ai Germaniei au declarat că n-ar fi de acord ca țara lor să acorde sprijin României, în cazul în care România ar fi atacată militar de către Rusia.
Evident, un asemenea răspuns al opiniei publice nu înseamnă că guvernele de la Paris sau de la Berlin n-ar sprijini România (de altfel, acordarea unui asemenea sprijin este obligatoriu, conform Articolului 5 din Tratatul NATO, care precizează că un atac împotriva oricărui stat membru al Alianței este un atac împotriva tuturor celor 28 de state aliate). Totuși, acest răspuns al opiniei publice relevă simpatia sau antipatia de care se bucură România în rândul populațiilor din alte țări NATO.
Așadar, potrivit studiului realizat în anul 2019, 39 la sută dintre cetățenii Germaniei și 33 la sută dintre cei ai Franței au răspuns că n-ar fi de acord ca țara lor să ofere sprijin militar României. În schimb, doar 24 la sută dintre cetățenii Regatului Unit și doar 18 la sută dintre cetățenii SUA au declarat că n-ar dori să sprijine România.
Atât în Statele Unite cât și în Marea Britanie, 40 la sută dintre cetățeni se declară gata să apere România, dacă ar fi atacată de Rusia. Cea mai ridicată susținere față de România pare a fi într-o țară mică, Danemarca. Acolo, 44 la sută din populație a declarat că țara lor ar trebui să ajute România, dacă ar fi atacată de Rusia.
Nu toate țările membre NATO au fost testate pentru a se determina atitudinea cetățenilor lor. De exemplu, românii nu au fost chestionați. Țările de unde s-au cules rezultate pentru studiul YouGov au fost Marea Britanie, Germania, Franța, Danemarca, Suedia, Finlanda, Norvegia și SUA.
În privința relației dintre SUA și membrii europeni ai NATO, cea mai numeroasă pondere (50 la sută) a cetățenilor care consideră că SUA nu e obligată să apere Europa a fost consemnată în Franța. La polul opus, 58 la sută dintre cetățenii din Danemarca și din Norvegia consideră că Statele Unite au responsabilitatea de a apăra Europa în fața Rusiei.
Rezultatele acestui studiu pot fi corelate cu cele ale unui alt sondaj, care a “măsurat” simpatia cetățenilor mai multor țări față de Alianța Atlantică. Astfel, 70 la sută dintre danezi au spus că au încredere în NATO. La polul opus, doar 39 la sută dintre francezi mai au încredere în NATO.
Acest lucru poate fi corelat și cu recentele declarații ale președintelui Emmanuel Macron, care a susținut că NATO este „în moarte cerebrală”. „Ceea ce trăim este moartea cerebrală a NATO”, a declarat liderul francez, la începutul lunii noiembrie 2019, pentru săptămânalul britanic “The Economist”.
„Nu există nicio coordonare a deciziei strategice a Statelor Unite cu partenerii din NATO și asistăm la o agresiune efectuată de un alt partener al NATO, Turcia, într-o zonă unde interesele noastre sunt în joc, fără coordonare (…). Ce va fi Articolul 5 mâine? Dacă regimul lui Bashar al-Assad decide să replice Turciei, ne vom angaja? Este o întrebare reală”, a avertizat Emmanuel Macron.
Reacțiile acide la adresa lui Macron au venit imediat. Președintele SUA, Donald Trump, i-a atras atenția lui Macron că insultă conducerea NATO și că ar trebui să se ocupe de problemele din Franța, iar președintele Turciei, Recep Erodogan (care de altfel are o poziție ambiguă în interiorul NATO), a spus că nu NATO, ci Macron este în “moarte cerebrală”.
