Evoluţia situaţiei privind reforma sistemului judiciar şi combaterea corupţiei în România în primele luni din 2019 a fost motiv de îngrijorări serioase, iar drept rezultat Comisia Europeană (CE) a fost nevoită să informeze autorităţile române, în mai 2019, că dacă nu sunt făcute îmbunătăţirile necesare sau dacă sunt făcuţi alţi paşi negativi atunci executivul comunitar va adopta măsuri în conformitate cu cadrul privind statul de drept, în plus faţă de parametrii Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), relevă cel mai recent raport din cadrul MCV, adoptat marţi de Colegiul Comisarilor.
Raportul analizează situaţia începând din noiembrie 2018. Documentul arată că de la ultimul raport Comisia Europeană a fost nevoită, în mai multe rânduri, să transmită autorităţilor române îngrijorările sale privind statul de drept în legătură cu evoluţiile în reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei. De fiecare dată, Comisia a confirmat paşii înapoi făcuţi faţă de progresele înregistrate în anii anteriori şi faptul că această evoluţie provoacă îngrijorări serioase.
”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanţă cu poziţiile exprimate de celelalte instituţii în această privinţă. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se doreşte repunerea procesului de reformă pe calea cea bună şi reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV şi îşi afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităţilor române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluţia situaţiei prin intermediul MCV”, relevă comunicatul executivului comunitar referitor la raport.
Comisia a salutat faptul că în luna iunie guvernul român şi-a exprimat dorinţa de a-şi reseta abordarea şi ia notă că s-au depus eforturi pentru a participa la noi consultări şi dialog cu sistemul judiciar. Comisia aşteaptă cu nerăbdare transpunerea acestui angajament în legislaţie şi în alte măsuri concrete. Progresele vor presupune măsuri concrete – atât legislative, cât şi administrative – pentru a trata recomandările rezumate în acest raport.
”Instituţiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei şi să asigure eficacitatea garanţiilor naţionale şi a sistemului de control şi echilibru”, mai arată comunicatul Comisiei Europene, potrivit Agerpres.
În raportul din noiembrie 2018, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că evoluţiile din România puseseră sub semnul întrebării ireversibilitatea progreselor. Drept rezultat, cele 12 recomandări incluse în raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost suficiente pentru ridicarea MCV şi au fost necesare opt recomandări suplimentare.
Atât Parlamentul European, cât şi Consiliul au susţinut acest punct de vedere, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care solicita cooperare şi evoca riscurile pentru statul de drept. Concluziile Consiliului din decembrie 2018 au cerut în mod specific României să pună în practică recomandările suplimentare.
