Potrivit unui raport publicat de Executivul comunitar, România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea „Conectivitate”, datorită disponibilităţii pe scară largă a reţelelor fixe de bandă largă de mare şi foarte mare viteză (în special în zonele urbane). Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condiţiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul şi mai puţin de o treime au competenţe digitale elementare.
În ceea ce priveşte serviciile publice digitale, România are cea mai scăzută performanţă dintre statele membre, în pofida ponderii mari a utilizatorilor de e-guvernare (pe locul 7 în UE). Pe de altă parte, 45% din locuinţele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză, ţara clasându-se astfel pe locul al treilea în UE. În ceea ce priveşte specialistele din domeniul TIC, România este bine situată în clasament, aflându-se pe locul al 16-lea datorită faptului că 1,3% din cetăţenele române lucrează în domeniu.
Strategia Naţională privind Agenda Digitală pentru România 2020 (SNADR), în care sunt definite patru domenii de acţiune, a fost adoptată în februarie 2015, însă progresele înregistrate în punerea în aplicare sunt în continuare limitate, susţine Comisia Europeană, citată de Agerpres.
Executivul comunitar menţionează Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) ca o realizare importantă a României în 2019. SEAP este un mediu electronic care permite tuturor utilizatorilor (autorităţi contractante şi operatori economici) să desfăşoare proceduri de achiziţii publice. Acesta asigură aplicarea legislaţiei naţionale din domeniul achiziţiilor publice, în conformitate cu legislaţia UE, şi este utilizat în prezent de aproximativ 20.000 de autorităţi contractante şi de 140.000 de operatori economici (în România, este obligatoriu ca procedurile de achiziţii publice să se desfăşoare numai pe cale electronică).
În schimb, în ceea ce priveşte dimensiunea capitalului uman, România se situează pe locul 27 în rândul ţărilor UE, cu mult sub media UE. Nivelurile competenţelor digitale de bază şi avansate rămân cele mai scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 2% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au competenţe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu) iar 10% au competenţe digitale avansate (faţă de o medie a UE de 31%). În pofida creşterii procentului de specialişti în domeniul TIC de anul trecut, aceştia reprezintă o proporţie mai mică din forţa de muncă în comparaţie cu ansamblul UE (2,1% faţă de media UE de 3,7%).
De asemenea, România înregistrează în continuare cel mai scăzut nivel de utilizare a serviciilor de internet dintre statele membre ale UE. 21% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani nu au utilizat niciodată internetul (faţă de media UE de 11%). În România, oamenii sunt dornici să se implice în diverse activităţi online, în special reţele sociale şi apeluri video. Utilizarea reţelelor sociale este mai răspândită decât în toate celelalte ţări ale UE, România situându-se pe primul loc la acest capitol; astfel, 86% dintre utilizatorii de internet utilizează reţelele sociale (faţă de 65 % în UE). De asemenea, cetăţenii români au utilizat apeluri video (51%) peste media UE (49%). Cu toate acestea, utilizarea serviciilor bancare şi a celor de cumpărături, muzică, materiale video şi jocuri (10%, 26% şi, respectiv, 63 %) este sub media UE, în principal din cauza lipsei de încredere în tehnologia digitală.
Începând din 2015, Comisia Europeană a monitorizat competitivitatea digitală a statelor membre în cadrul rapoartelor privind Indicele economiei şi societăţii digitale (DESI). Setul de rapoarte include atât profiluri de ţară, cât şi capitole tematice. Rapoartele de ţară DESI combină date concrete de la indicatorii DESI din cele cinci dimensiuni ale indicelui cu observaţii asupra politicilor specifice pentru fiecare ţară şi cele mai bune practici. La rapoartele privind fiecare stat membru se anexează un capitol aprofundat privind telecomunicaţiile. Capitolele tematice prezintă o analiză la nivel european a conectivităţii în bandă largă, a competenţelor digitale, a utilizării internetului, a digitalizării întreprinderilor, a serviciilor publice digitale, a sectorului TIC şi a cheltuielilor sale în materie de C&D, precum şi a utilizării, de către statele membre, a fondurilor programului Orizont 2020.
