Reprezentanţii organizaţiilor rrome avertizează că vor relua protestele după ce astăzi comisiile pentru drepturile omului şi egalitate de şanse din Senat au avizat favorabil popunerea legislativă iniţiată de către deputatul PDL Silviu Prigoană prin care denumirea „rom” este înlocuită cu „ţigan”.
Delia Grigore, Preşedintele Centrului Amare Romentza, a declarat exclusiv pentru românialibera.ro că organizaţiile rrome vor relua protestele pentru că această lege încalcă drepturile minorităţilor.
„Nu acceptăm acest lucru şi vorm reînnoi protestele pe toate planurile. Această lege încalcă drepturile rromilor, respectiv dreptul de a se autodenumi”, spune Grigore.
Potrivit iniţiativei legislative, care a primit un raport favorabil din partea membrilor celor două comisii, cu zece voturi „pentru” şi trei voturi „împotrivă”, în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/ţigănească denumirea utilizată va fi cea de ţigan/ţigancă, informează Mediafax.
În iniţiativa legislativă a deputatului democrat-liberal se mai arată că atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului este interzisă.
Silviu Prigoană motivează necesitatea acestei legi prin faptul că termenul „rom” generează confuzie pe plan internaţional.
„Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an)ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = „ţara briţilor, a englezilor”; Mauretania = maur + (et)ania = „ţara maurilor”, deci România = rom + ania = „ţara romilor”. E incorect. Se creează o falsă direcţionare”, susţine Prigoană în motivaţia propunerii legislative.
Rromi răspund la această explicaţie pe care o califică drept una de „prost gust”. „Cele două cuvinte au etimologii diferite, iar cei care cunosc şi practică limba şi cultura romani ştiu acest lucru. În plus, tocmai pentru a evita această confuzie, organizaţiile rrome au susţinut scrierea termenului cu doi de r”, declară Delia Grigore.
Întrebată de reporterii românialiberă.ro de ce unii rromi au declarat că preferă denumirea de ţigan, Grigore a explicat că este vorba de rromi asimilaţi de români, care nu cunosc cultura rromani.
Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi Comisiei pentru egalitatea de şanse, întrunite în şedinţă comună, au adoptat, cu şapte voturi „pentru”, trei voturi „împotrivă” şi o abţinere, un amendament al preşedintelui Comisiei pentru egalitatea de şanse, Olguţa Vasilescu (PSD), potrivit căruia atribuirea de conotaţii negative la folosirea cuvântului „ţigan” ar urma să fie sancţionată conform legislaţiei în vigoare.
Propunere legislativă privind terminologia oficială utilizată pentru etnia ţiganilor va fi dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Guvernul este de acord cu schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din „rom” în „ţigan”, propusă într-o iniţiativă parlamentară, bazându-se pe recomandările Academiei Române, precum şi pe faptul că acesta este termenul folosit în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, au declarat surse ministeriale, la începutul lunii decembrie 2010.
Organizaţii civice au organizat, atunci, un protest în faţa Palatul Victoria, nemulţumite de intenţia de a schimba oficial denumirea de „rom” cu cea de „ţigan”.
În timp ce Academia Română a transmis Guvernului că susţine promovarea iniţitativei legislative, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Agenţia Naţională pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au arătat că nu susţin propunerea deputatului.
Academia Română a transmis Guvernului că termenul „ţigan” reprezintă „numele corect al acestei populaţii transnaţionale”.
„În multe ţări din spaţiul european este utilizat fără nicio restricţie un cuvânt având aceeaşi origine, respectiv aceeaşi evoluţie a semnificaţiei cu lexemul românesc: ‘tsiganes’ în franceză, ‘zingari’ în italiană, ‘Zigeuner’ în germană, ‘tzigani’ în rusă şi polonă, ‘cigany’ în maghiară, ‘ciganin’ în bulgară şi sârbă, ‘cigano’ în portugheză, ‘zigenare’ în neerlandeză”, se arată în adresa Academiei Române către Guvern.
Instituţiile care nu susţin iniţiativa deputatului au invocat rezoluţii sau rapoarte ale Consiliului Europei, care recomandă folosirea termenului „rom”, dar şi Memorandumul Ministerului Afacerilor Externe nr. D2/1094/2000, care a stabilit folosirea termenului de rom în paralel cu formulele alternative romanes/ gipsies/ romi/ ţigani în corespondenţa ministerului cu organizaţiile internaţionale.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a comunicat Guvernului că, în luna aprilie, a decis prin Hotărâre a Consiliului Director că înlocuirea termenului „rom” cu cel de „ţigan” nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil de un scop legitim.
Departamentul pentru Afaceri Europene a precizat, la rândul său, că modificarea terminologiei în legislaţia naţională nu ar contraveni legislaţiei europene, însă ar avea consecinţe la nivel european având în vedere terminologia folosită la nivelul Uniunii Europene de către organizaţiile nonguvernamentale specifice şi, mai ales, având în vedere recomandarea Consiliului Europei de folosire a terminologiei „rom”.
