3.5 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăSport„Războiul rece" împotriva averilor obţinute ilegal: statul a avut nevoie de patru...

„Războiul rece” împotriva averilor obţinute ilegal: statul a avut nevoie de patru ani de luptă pentru un singur succes

Statul român a avut nevoie de patru ani pentru a recupera 550.000 de euro care nu au putut fi justificaţi de doi funcţionari publici. Este practic prima victorie concretă a instituţiilor implicate în lupta împotriva funcţionarilor publici care strâng averi ilicite. 

O victorie care vine la aproape şase ani de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate. Ce s-ar putea face totuşi pentru ca lupta împotriva funcţionarilor necinstiţi să fie mai eficientă?

Statul român a recuperat 551.000 de euro prin confiscarea averii a doi agenţi de poliţie implicaţi în celebrul scandal al permiselor acordate fraudulos de la Argeş. Deşi acesta nu este primul caz în care ANI a câştigat în instanţă în faţa unor funcţionari publici care nu-şi puteau justifica patrimoniul dobândit, este pentru prima dată când banii confiscaţi au ajuns efectiv în bugetul public.

Agenţia Naţională de Integritate mai ieşise învingătoare şi în alte două dosare. Dar unul dintre cei vizaţi a invocat că nu are de unde plăti sumele ce i-au fost confiscate, iar cel de-al doilea s-a agăţat de tot felul de motive pentru a nu achita sumele imputate.

Citeşte şi Raportul MCV şi declinul Justiţiei

Totuşi, patru dosare finalizate în şase ani de funcţionare nu e prea puţin? Şi alte date statistice arată că deocamdată puţine dintre cazurile instrumentate de Agenţia Naţională de Integritate au ajuns la final. Din cele 58 de conflicte de interese administrative descoperite din 2010 încoace, doar 4 au primit sentinţe definitive, potrivit raportului de activitate al ANI realizat până în septembrie anul trecut. De asemenea, din cele 316 sesizări penale înaintea procurorilor, între 2008 şi septembrie 2012, doar patru persoane au fost trimise în judecată.

Conflictul de interese – prost reglementat

Lacunele legislative şi piedicile care apar după momentul în care dosarele pleacă de la ANI la procurori ori instanţele de judecată sunt principalele motive invocate de specialiştii con-sultaţi de noi pentru întârzierile în rezolvarea cazurilor instrumentate de instituţie. „Din păcate, în zona conflictului de interese, legislaţia şi-a atins limitele şi nu este nici efectivă, nici descurajantă. Nu se poate ajunge la anularea contractelor în instanţă şi recuperarea prejudiciilor, iar acest lucru trebuie îndreptat rapid”, a declarat pentru „România liberă”, Horia Georgescu, preşedintele Agen-ţiei Naţionale de Integritate. Acesta afirmă că unele dintre situaţiile de conflict de interese nu sunt, în continuare, bine reglementate, ceea ce lasă mână liberă celor aflaţi în funcţii publice de a dobândi venituri ilicite. „Problematica conflictului de interese nu se referă numai la fonduri europene sau la achiziţii publice din bugetul naţional. Este o problematică generală, care acoperă toate aceste situaţii şi trebuie reglementată de urgen-ţă. Pentru că un funcţionar public care se află în conflict de interese şi beneficiază de avantaje patrimoniale, ştiind că într-un fel sau altul nu i se întâmplă nimic, nici din punct de vedere penal nici administrativ, va continua să facă acelaşi lucru”, a acentuat preşedintele ANI.

Pe de altă parte, pe chestiunea confiscării averilor ilicite, România a fost mereu criticată în rapoartele de ţară ale Comisiei Europene. Totuşi, Horia Georgescu susţine că s-au făcut progrese în domeniu: „Acest nivel a crescut, în continuare trebuie îmbunătăţit, dar trebuie văzut şi sistemul prin care aceşti bani ajung efectiv la bugetul de stat al României. Pentru că şi aici există slăbiciuni. Executarea se face de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Ministerul de Finanţe, deci trebuie timp şi trebuie demonstrat cu un istoric de cazuri relevant, solid, cu sume de bani care ajung înapoi în bugetul de stat”, a explicat preşedintele ANI.

În fine, şeful instituţiei de integritate a admis că sistemul are slăbiciuni şi la nivelul modului cum sunt urmărite trecerile efective de bani la bugetul statului. „Fiecare instituţie îşi duce la capăt un caz în instanţă, dar ulterior nu mai urmăreşte recuperarea efectivă a bunurilor. Din punctul ăsta de vedere, e o slăbiciune de sistem, pentru că este atribuţia Ministerului de Finanţe sau ANAF să ducă rapid aceste decizii la bun sfârşit. Uneori nu se întâmplă aşa şi de aceea trebuie monitorizate atent pentru ca aceste confiscări să fie efective şi descurajante”, a menţionat Horia Georgescu.

Prea puţine confiscări merg până la capăt

De altfel, problema confiscării averilor ilicite nu priveşte doar cazurile investigate de ANI, ci şi cazuri de corupţie instrumentate în justiţie. Potrivit ultimului Raport Tehnic pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene, din iulie 2012, sumele confiscate în urma unor procese penale sunt mult mai mici decât prejudiciile cauzate.

continuare în pagina 2

În perioada 2008-2011, DNA a estimat prejudicii de 1,13 miliarde de dolari în dosarele care au ajuns în instanţe. Totuşi, în 2010, instanţele au dat decizii de confiscare pentru 1,8 milioane de euro, dintre care doar 200.000 de euro au fost confiscaţi, iar în 2011 s-au dat decizii de confiscare pentru 4,75 milioane de euro, dar au fost confiscaţi doar 340.000 de euro, potrivit raportului.

Situaţia este confirmată şi de expertul anticorupţie Laura Ştefan,  care consideră că întreg sistemul judiciar românesc are probleme la acest capitol. „Foarte puţine fonduri confiscate ajung într-adevăr la bugetul de stat şi asta este problema serioasă a întregii infrastructuri din România, şi în penal, şi în ceea ce priveşte amenzile administrative”, a menţionat Laura Ştefan.

Echilibru între anticorupţie şi drepturile omului

Gheorghe Vlăsceanu, fostul şef al Serviciului de Eliberare Permise Auto Argeş, şi ofiţerul de poliţie Daniel Zidaru sunt, aşadar, primii care au trebuit să plătească şi cu bani implicarea lor într-o reţea care a eliberat permise de conducere, contra şpagă, unor persoane care nu aveau legal acest drept. Scandalul a izbucnit în 2009, an în care Agenţia Naţională de Integritate a cerut confiscarea veniturilor nejustificate ale celor doi. Procesul s-a încheiat la finalul lui 2011, când Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat dreptate ANI şi a dispus celor doi să dea statului banii obţinuţi ilegal. A mai fost nevoie de încă un an până când cei 551.000 de euro au intrat efectiv în bugetul statului.

Deşi au trecut patru ani din momentul declanşării procedurilor de confiscare până la finalizarea lor, Cristian Ghinea, director al Centrului Român de Politici Europene (CRPE), consideră că precedentul astfel creat reprezintă o victorie pentru România.

„Detaliile cazului sunt impresionante. ANI a verificat inclusiv conturile ginerelui, fiicei, soacrei, băiatului şi au comparat cu ce venituri aveau ăştia toţi. De pildă, soacra avea pensie mică, dar avea în cont câteva zeci de mii de euro. După care, ANI nu a confiscat ea însăşi banii, ci a trimis dosarul la instanţe, care au decis că ANI are dreptate. În contextul ăsta, patru ani nu mi se pare mult”, a afirmat directorul CRPE.

Cristian Ghinea afirmă că, prin aplicarea tuturor procedurilor legale, chiar dacă se întârzie finalizarea unui dosar, se evită şi eventualele abuzuri din partea statului român.  „Totuşi, suntem o ţară democratică. Noi nu trebuie acum să ne dorim să vină statul, să spună: „Tu de unde ai banii, ţi-i confisc, gata”. Asta se făcea în alte vremuri. Mi se pare rezonabil ca un stat civilizat şi democratic să lase oamenilor posibilitatea de apărare. Să nu mai fim doritori de sânge imediat. Este foarte bine că sunt nişte proceduri astfel încât să ne asigurăm că nu se ajunge la abuzuri”, a precizat acesta.

Mai ales că, potrivit directorului CRPE, orice prim caz se mişcă mai greoi decât celelalte. „În orice ţară din lumea asta, cazurile care creează precedente durează mai mult. Este o schimbare de paradigmă. Eu zic că avem motive să fim optimişti. Cele mai multe ţări din Europa de Est nici măcar nu au lege de confiscare a averii. România este mult înaintea regiunii în care se află, graţie presiunilor europene”, ne-a declarat Cristian Ghinea. 

 33 de cazuri de demnitari cu averi nejustificate, din care doar 4 irevocabil câştigate;

 316 de dosare trimise orga-nelor de cercetare penală între 2008 septembrie 2012, din care 182 au primit neînceperea urmăririi penale;

 853 de amenzi aplicate între 2010 şi 2012, majoritatea acordate pentru nedepunerea la timp a declaraţiilor de avere şi interese;

 378 de cazuri de incompatibilitate descoperite între 2008 şi 2012, din care doar 159 au rămas definitive.

 

Progres. Noi prerogative pentru ANI

Premierul Victor Ponta a anunţat, săptămâna trecută, că Agenţia Naţională de Integritate va primi atribuţii sporite în ceea ce priveşte combaterea conflictului de interese la fonduri europene. „Este o iniţiativă prin care se doreşte controlul dinainte de a se atribui un anumit proiect pe fonduri europene. Controlul de conflict de interese va fi făcut de către ANI printr-o bază de date şi un sistem pe care-l vom agrea cu Comisia Europeană”, a menţionat Victor Ponta pentru HotNews.

 

Piedici. Parlamentarii se ascund 

Parlamentarii au încercat să se pună la adăpost de ANI prin noul statut pe care l-au adoptat luna aceasta. Astfel, Parlamentul a votat ca situaţia de conflict de interese să fie constatată de instanţă, nu de agenţie, cum era până acum, ceea ce este o complicaţie suplimentară. În ceea ce priveşte incompatibilitatea, s-a eliminat prevederea ca mandatul de senator sau deputat să înceteze „la data rămânerii definitive, prin neatacare, a raportului ANI de constatare a incompatibilităţii”. 

Parlamentarii din Comisia de Statut au mai eliminat din propunerile de modificare a Statutului parlamentarilor şi prevederea potrivit căreia „mandatul unui senator sau deputat încetează la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se constată existenţa unei averi nejustificate şi a stării de incompatibilitate”. Decizia vine în contradicţie cu legea ANI, care arată că parlamentarul care nu face contestaţie în termenul legal este declarat în mod legal incompatibil. Rezultatul: se îngreunează procedura de aplicare a acestei măsuri.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă