Liberalii şi-au stabilit lista pentru alegerile europarlamentare, dar ANI a atras atenţia că Mircea Diaconu, aflat pe un loc eligibil, are interdicţie la funcţii până în 2015.
Fostul senator Mircea Diaconu este unul din numele noi de pe lista PNL pentru europarlamentare, stabilită de Biroul Politic Naţional, dominată de politicieni care au deja experienţă la Bruxelles. După desemnarea sa, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a precizat că Diaconu nu poate candida pentru Parlamentul European, întrucât, în 2012, s-a stabilit că a fost în incompatibilitate şi are interdicţie de a mai exercita o funcţie timp de trei, respectiv până în 19 iunie 2015. De altel, în discuţiile din interiorul PNL candidatura lui Diaconu a fost pusă sub semnul întrebării tocmai pentru că o eventuală cpntestare a acesteia la BEC ar afecta întreaga listă. Liberalii susţin, însă, ca îl vor retrage pe Diaconu doar dacă instanţa va admite o contestaţie împotriva candidaturii sale.
Citeşte şi: Pe cine trimite România în Parlamentul European?
“Există o perioadă de contestaţii şi se vor pronunţa instituţiile abilitate. Dacă contestaţia va fi admisă vom acţiona atunci în consecinţă la momentul respectiv. “, a afirmat Cristina Pocora, purătorul de cuvânt al PNL. Mircea Diaconu este pe locul şase pe lista PNL.
Lista PNL pentru Parlamentul European va fi deschisă de Norica Nicolai, care este şi în prezent europarlamentar. Potrivit site-ului Parlamentului European, Norica Nicolai are 112 luări de cuvânt în plen, două rapoarte în calitate de raportor şi 15 în calitate de raportor alternativ. Prezenţa Noricăi Nicolai este 89%, potrivit site-ului www.votewatch.eu. Pe locul doi se află Adina Vălean, soţia liderului PNL Crin Antonescu. Ea a avut în Parlamentul European o prezenţă de 77%. Europarlamentarul PNL mai are la activ 37 de luări de cuvânt în plen, patru rapoarte în calitate de raportor şi 20 în calitate de raportor alternativ.
Următoarea clasată este Ramona Mănescu, soţia secretarului general Rareş Mănescu. Ea a fost europarlamentar între 2009 şi 2013, când a renunţat pentru a ocupa portofoliul Transporturilor în Guvernul Ponta. Ea a demisionat din acest post odată cu ieşirea PNL de la guvernare. În periaoda cât a fost europarlamentar, Ramona Mănescu a avut o prezenţă de 90%, a avut 53 de luări de cuvânt în plen şi a fost o singură dată raportor.
Surprizele PNL
Pe locul patru se află Cristian Buşoi – şi el europarlamentar până în 2013, când a fost numit în fruntea CNAS. Buşoi a fost propus de PNL pentru Ministerul Sănătăţii, dar ocuparea postului nu a mai fost posibilă în contextul ruperii USL. În perioada cât a fost europarlamentar, Buşoi a avut o prezenţă de 74%, 198 de luări de cuvânt în plen şi două rapoarte.
Un loc eligibil a obţinut şi europarlamentarul Renate Weber, deşi relaţiile sale cu conducerea partidului nu au fost cele mai bune. Ea are la activ o prezenţă de 85%, 67 de luări de cuvânt în plen şi patru rapoarte. Locul şapte pe lista PNL este ocupat de Eduard Hellvig, fost ministru al Dezvoltării în Guvernul Ponta I. Hellvig este europarlamentar din septembrie 2013 şi de atunci a avut 35 de luări de cuvânt în plen şi o prezenţă de 68%.
Una dintre suprize a fost obţinerea unui loc considerat eligibil de către un lider mai puţin cunoscut – Mihai Ţurcanu, fost şef al ANSVA. O explicaţie ar fi aceea că fiecare regiune de dezvoltare a desemnat unul dintre cei opt candidaţi eligibili, iar Ţurcanu a avut sprijinul filialelor din regiunea Nord-Est. Din această regiune face parte şi judeţul Botoşani, unde fratele său, Florin Ţurcanu, este preşedintelui Consiliului Judeţean.
Competiţia pentru Parlamentul European a avut un perdant major: Ovidiu Silaghi, singurul europarlamentar PNL în funcţie care nu a obţinut un loc eligibil. Silaghi pare să fi căzut în dizgaţia conuducerii PNL. El este cercetat de DNA pentru trafic de influenţă în formă continuată în dosarul Nelu Iordache. Însă aceste acuzaţii erau deja formulate în septembrie 2013, când el a devenit europarlamentar.
Potrivit liderului liberal Crin Antonescu obiectivul PNL este acela de a obţine opt mandate de europarlamentari, respectiv un scor de 25% din opţiunile electorale. De altfel, Crin Antonescu, a declarat, ieri, la Adevărul Live că în situaţia în care liberalii vor înregistra un scor sub 20% la alegerile europarlamentare îşi va prezenta demisia din funcţie, dar nu înainte de a-i schimba “şi pe alţii”.
