Preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Mircea Geoană, a susţinut, miercuri, după discuţiile cu Bogdan Aurescu, secretar de stat în MAE, că România trebuie să răspundă cu demnitate dar şi cu pragmatism pe subiectul cetăţenilor români de etnie romă care trăiesc pe teritoriul Franţei, potrivit Mediafax.
Citeşte şi:
SUTE de romi PROTESTEAZĂ la Guvern
Amnesty International: Miniştrii francezi care vin în România trebuie să evite „atitudinea ipocrită”
România şi Franţa încheie un acord pentru un sprijin, cu titlu experimental, de reinserţie a romilor
„Sunt convins că, în întâlnirile la nivel de Guvern de azi, poziţia României va fi exprimată extrem de clar. Nu este prima oară când acest subiect apare cu violenţă, mai ales în limbajul politic, în multe ţări europene şi România trebuie să răspundă, cred eu, cu demnitate, dar şi cu pragmatism. Trebuie să recunoaştem că o anumită problemă există, că sunt cetăţeni români care creează dificultăţi în aceste ţări, şi acolo trebuie să fim şi noi mult mai fermi. Sper ca împreună să găsim un limbaj care să ne permită să ne respectăm reciproc în relaţia cu Franţa şi cu guvernul socialist de la Paris”, a spus el.
„Aştept şi din partea Executivului de la Bucureşti un răspuns complet şi la aceste declaraţii, dar şi pe fond, pentru că problema există şi nu avem cum să o punem sub covor, undeva”, a adăugat Mircea Geoană.
El şi-a exprimat speranţa că relaţiile cu autorităţile de la Paris referitor la acest subiect vor fi mai destinse pe viitor.
„Sper să fie o atmosferă şi o retorică mult mai pozitivă decât cea avută în perioada administraţiei Sarkozy. Eu cred că această retorică nu face bine. Franţa are nevoie de un aliat în această regiune, care este România”, a adăugat Geoană.
Ministrul francez de Interne, Manuel Valls, şi ministrul-delegat pentru Afaceri Europene, Bernard Cazeneuve, vor avea, miercuri, la Bucureşti, întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, ministrii Muncii şi de Interne, Mariana Câmpeanu şi Mircea Duşa, anunţă Ambasada Franţei.
Potrivit sursei citate, cei doi oficiali francezi vor susţine, miercuri, o conferinţă de presă comună cu premierul Victor Ponta de la ora 18.45 la Palatul Victoria, unde va fi semnat şi un acord bilateral de cooperare în domeniul incluziunii sociale a cetăţenilor români de etnie romă.
În dimineaţa zilei de joi, cei doi miniştri se vor deplasa la Câmpia Turzii, unde Franţa finanţează un proiect de cantină şcolară destinată copiilor provenind din familii defavorizate, mai precizează comunicatul Ambasadei Franţei.
Doi miniştri francezi ai noului Guvern socialist sunt aşteptaţi miercuri în România pentru a încerca să trateze „la sursă” problema romilor, relansată în această vară în Franţa prin evacuarea taberelor urmată de expulzări, relatează AFP.
Franţa „nu poate primi toată mizeria lumii şi a Europei”, a afirmat marţi unul dintre cei doi miniştri, Manuel Valls (de Interne), aşteptat la Bucureşti împreună cu Bernard Cazeneuve (Afaceri Europene).
„Astăzi, nu putem să ne permitem să primim toate aceste populaţii care sunt condamnaţii pământului, care sunt hărţuite în ţara lor, care sunt discriminate”, a adăugat el.
Comunitatea de romi în Franţa este estimată la aproximativ 15.000 de persoane. Manuel Valls a recunoscut că dacă mii (de romi) au părăsit teritoriul francez de la instalarea la putere în mai 2012 a Guvernului socialist sunt „şi alţii care au sosit”.
Franţa „are partea sa în materie de azil, în materie de inserţie, dar mesajul este clar: fermitatea”, a insistat Manuel Valls, potrivit căruia, „fără îndoială, înainte de sfârşitul lunii septembrie, 7.000 de români sau bulgari vor fi repatriaţi prin sistemul de ajutor pentru reîntoarcere”.
În această vară mai multe tabere de romi au fost evacuate de către poliţie, suscitând un disconfort în cadrul taberei de stânga şi protestul unor asociaţii, în timp ce politica de expulzări colective în perioada lui Nicolas Sarzkozy a provocat critici aspre din partea Comisiei Europene.
Din cauza protestului, Guvernul a decis la sfârşitul lui august să relaxeze constrângerile privind accesul lor la muncă fără, totuşi, să le elimine pur şi simplu imediat.
Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, pe de altă parte, a recunoscut într-un interviu pentru Le Monde de la începutul lui septembrie „o schimbare de atitudine” a Guvernului francez care „încearcă să îi integreze”.
Dar Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Navi Pillay, se declara „îngrijorat” luni şi solicita Parisului „eforturi suplimentare” pentru această comunitate.
