Mulţi dintre cei adunaţi în Piaţa Universităţii admiteau, când erau chestionaţi de jurnalişti, că nu au citit proiectul legii sănătăţii şi că nu prea ştiu ce prevede acesta.
Alţii recunoşteau că nu ştiu cine este Raed Arafat, deşi convocarea la mişcările de protest, pe reţelele de socializare sau posturile de televiziuni, se făcuse invocându-se numele acestuia.
De fapt, majoritatea spuneau că au venit în piaţă pentru că sunt nemulţumiţi de salariile reduse, de pensii, de nivelul de trai, de lipsa locurilor de muncă, de taxa auto, etc. P
rotestatarii au cerut, prin urmare, paşnic sau cu pietre aruncate în capul jandarmilor, demisia actorilor politici pe care ei îi consideră responsabili de situaţie: Guvernul Boc şi preşedintele Traian Băsescu.
Previzibil, liderii opoziţiei s-au grăbit să-şi declare solidaritatea cu manifestanţii şi au somat puterea, pe preşedinte şi „complicii săi de la guvernare”, să se aşeze la masă şi să pregătească „cât mai curând” alegerile anticipate, sub ameninţarea voalată ca „tulburările sociale, manifestaţiile de stradă, toate formele de nemulţumire publică să nu escaladeze”.
Ce urmează dacă puterea nu se conformează solicitărilor opoziţiei? Găsim răspunsul tot la liderul PNL, Crin Antonescu: „Ne vom implica direct, prin prezenţa membrilor noştri, prin chemarea în stradă a tuturor celor care nu mai au altă soluţie pentru a-şi apăra drepturile, pentru a apăra democraţia, pentru a apăra dreptul la o bună guvernare, decât ieşirea în stradă”.
În toate declaraţiile lor din ultimele trei zile, liderii opoziţiei nu au arătat însă cum vor putea ei rezolva, odată instalaţi la putere, tocmai problemele invocate de oameni în stradă: salarii reduse, pensii, nivel de trai, lipsa locurilor de muncă, taxa auto, etc.
Nu au spus nici cum vor depăşi constrângerile bugetare, nici cum vor convinge FMI că se pot majora pensiile şi salariile.
Cum nu au spus nici ce s-a schimbat faţă de acum patru-cinci zile, când Victor Ponta declara că se bazează pe Guvernul Boc să dea înapoi, în 2012, „tăierile salariale” şi că USL nu intenţionează să dea „nimic în plus în 2013″.
În lipsa soluţiilor, liderii USL au vorbit, duminică, de convocarea Parlamentului într-o sesiune extraordinară care să dezbată „situaţia politică actuală şi tensiunile sociale fără precedent şi să genereze o soluţie politică care să preîntâmpine escaladarea acestor tensiuni”. Nici de data aceasta, preşedinţii PSD, PNL şi PC nu au explicat ce ar dori mai exact să se întâmple în sesiunea extraordinară, pentru a nu ajunge doar la o şedinţă înţesată cu declaraţii politice.
Cum nu au explicat nici cum îi vor convinge pe Roberta Anastase şi Vasile Blaga, cărora le revine misiunea, potrivit Constituţiei, de a convoca cele două Camere. În schimb, liderii USL au vorbit despre incapacitatea democrat-liberalilor „să-şi recunoască eşecul, să renunţe la discursul propagandistic şi populist, la atacurile penibile împotriva opoziţiei şi la jignirea poporului român”.
Tot reprezentanţii USL au încercat să convingă că nu ar avea vreo legătură cu organizarea protestelor (deşi în unele oraşe, precum Iaşi, organizarea mitingurilor a fost şi asumată de organizaţia de tineret a PNL). Nu au ezitat însă să aprecieze că oamenii au ieşit în stradă şi din „disperarea” că, după alegerile parlamentare, preşedintele Traian Băsescu ar refuza să nominalizeze la funcţia de premier pe reprezentantul USL (senator PSD Lia Olguţa Vasilescu, la Realitatea TV).
Suspendarea preşedintelui, resuscitată
Pe fondul protestelor, liderii opoziţiei şi-au amintit şi de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, acţiune temporizată în ultima vreme până la abandonare. „PNL va iniţia – voi cere acest lucru Biroului Politic de luni, sper că va fi acceptat, voi cere acest lucru şi aliaţilor din USL – strângerea de semnături şi dezbaterea publică privind proiectul nostru de suspendare a preşedintelui României”, a declarat liderul liberal, Crin Antonescu.
Documentul cu argumentele constituţionale care ar justifica demersul opoziţiei ar fi gata, potrivit afirmaţiilor opoziţiei, încă de la începutul lunii decembrie 2011, dar prezentarea lui a fost amânată pentru „momentul în care vom considera că este oportună această demarare”. De asemenea, strângerea de semnături, de a cărei aprobare vorbeşte acum Antonescu, a fost anunţată ca intenţie tot la începutul lunii decembrie 2011.
» Un nou proiect de lege a sănătăţii, care nu prevede desfiinţarea SMURD sau privatizarea sistemului de urgenţă, va fi discutat, astăzi, în coaliţie, a anunţat premierul Emil Boc.
Cum s-a ajuns la incidente
Primul miting de protest a apărut la Târgu-Mureş, imediat după anunţul demisiei lui Raed Arafat din funcţia de subsecretar de stat în cadrul Ministerului Sănătăţii.La miting au participat în jur de o mie de persoane, totul desfăşurându-se într-o atmosferă paşnică. Mediatizarea care a urmat şi apelurile făcute pe reţelele de socializare de pe internet au făcut ca, ulterior, mitingurile să se extindă rapid în mai multe oraşe din România.
În mai toate localităţile unde au avut loc manifestaţii au participat câteva sute de persoane. În Capitală, numărul protestatarilor a ajuns, în schimb, la câteva mii. Ca de fiecare dată însă, printre cei ieşiţi în stradă s-au aflat şi grupuri de revoluţionari, care obişnuiesc să se alăture oricărui tip de protest public, chiar dacă, la prima vedere, nu au nici o legătură cu obiectul demonstraţiei. Aceştia din urmă au protestat destul de violent şi în luna decem-brie, nemulţumiţi de faptul că le-a fost tăiată indemnizaţia pe care o primeau în calitate de revoluţionari.
Noua Dreaptă: Noi nu suntem implicaţi
Reprezentanţii Noii Drepte, asociaţia naţionalistă al cărei nume a fost asociat cu protestele din Piaţa Universităţii, neagă că şi-ar fi trimis trupele să incite la violenţă. Preşedintele şi fondatorul Tudor Ionescu, responsabil al departamentului Organizare al asociaţiei, a declarat pentru România liberă ca nici un membru al Noii Drepte nu a participat la protestele din ultimele zile. „Noua Dreaptă nu are nicio legătură cu protestele organizate în ultimele zile. Respingem orice tentativă a mass media de a ne portretiza ca o armă în mâna opoziţiei împotriva lui Traian Băsescu sau a actualei guvernări. Credeţi că-mi era ruşine să spun DA, dacă am fi organizat noi? N-aveam nici un interes”, a spus Tudor Ionescu.
Întrebat însă cum explică prezenţa unor tineri la manifestaţiile de sâmbătă care au fluturat steagul verde cu crucea celtică – simbolul Asociaţiei Noua Dreaptă, Tudor Ionescu a spus că există magazine online de unde astfel de accesorii se pot cumpăra de către oricine.
„Eu nu spun acum că e o conspiraţie planetară. Dar orice simpatizant putea, de capul lui, să fluture steagul Noii Drepte. Noi nu răspundem pentru toţi simpatizanţii, că n-avem cum, doar pentru membrii şi militanţii asociaţiei”, a explicat naţionalistul. Fondatorul mişcării s-a declarat convins că în spatele protestelor se află USL, singurii care au de câştigat de pe urma acestor manifestaţii. „Sunt persoane implicate în USL care au generat, agitat şi organizat aceste proteste. Şi să punem Noua Dreaptă alături de PSD, asta e prea mult, zic eu. Ne despart nişte linii ideologice clare”, a spus Ionescu pentru România liberă. Asociaţia Noua Dreaptă se prezintă ca „o mişcare, nu un partid”. Organizaţia de extremă dreaptă, al cărei nume este pomenit la multe dintre protestele autohtone, s-a înfiinţat în anul 2000.„Încă de la întemeiere ducem o luptă permanentă de trezire a conştiinţelor şi de avertizare asupra pericolelor care ameninţă neamul românesc. Prin tot ceea ce întreprindem dorim să contribuim la resurecţia identitară şi spirituală a românilor de pretutindeni”, potrivit site-ului organizaţiei.
