Premierul desemnat Victor Ponta a susţinut, în primele sale declaraţii, că va respecta criteriile impuse de CE în lupta anticorupţie şi că va propune miniştrii imaculaţi. Însă „prezenţa unor miniştri incompatibili ridică mari semne de întrebare cu privire la intenţia viitorului guvern de a continua lupta împotriva corupţiei”, susţine Laura Ştefan, expert anticorupţie.
Inainte de a anunţa componenţa guvernului său, Victor Ponta a enunţat, marţi, principiile în baza cărora va guverna. Ponta declama: „Ca om al legii, am în ADN-ul meu respectarea legii. Prioritatea zero va fi respectarea legilor acestei ţări, fără excepţii, derogări şi scuze”; „Toleranţă zero faţă de acte de corupţie, clientelism în structurile guvernamentale şi continuarea reformelor pentru a face în România o justiţie mai eficientă şi mai respectată”. Pentru atingerea acestor obiective, Ponta anunţa că va ţine cont de trei criterii esenţiale, şi anume „expe-rienţa profesională; integritatea şi corectitudinea dovedite în exercitarea funcţiilor publice şi corectitudinea actului de guvernare”. Ponta încheia triumfalist: „Cred că acest Guvern pe care eu îl voi propune Parlamentului şi României va fi cel mai cinstit Guvern pe care România l-a avut”.
CITEŞTE ŞI Ponta a început cu stângul. A numit în posturi de miniştri doi incompatibili. Vezi de ce l-a acuzat BNR pe un al treilea
Şi-a respectat Ponta propriile criterii anticorupţie sau au fost doar fraze sforăitoare, bune pentru electorat?
Se pune întrebarea legitimă dacă nominalizările lui Ponta pentru portofoliile ministeriale s-au supus rigorilor morale pe care el singur şi le-a stabilit. Laura Ştefan, expert anticorupţie, spune că prin nominalizările unor persoane incompatibile ca Victor Alistar (ministru pentru Strategii Guvernamentale) şi Mircea Diaconu (ministrul Culturii) sau a altora susceptibile de interese oculte sau de incompatibilitate ca Daniel Drăgan (Ministerul Agriculturii) sau Corina Dumitrescu (Ministerul Educaţiei) se pun în pericol bunele practici anticorupţie pe care România a început să le promoveze în ultimii ani.
„Marele test al acestui Guvern Ponta îl reprezintă Justiţia şi continuarea luptei anticorupţie. Însă prezenţa unor miniştri incompatibili ridică mari semne de întrebare cu privire la intenţia viitorului Guvern de a continua lupta împotriva corupţiei şi chiar pune în pericol funcţionarea Justiţiei în parametrii de până acum, lăudaţi în rapoartele Comisiei Europene”, spune expertul Laura Ştefan.
Ce nu a respectat Ponta când a nominalizat persoane controversate
Laura Ştefan despre nominalizarea lui Victor Alistar ca ministru pentru Strategii Guvernamentale: „Domnul Victor Alistar a fost declarat incompatibil de Agenţia Naţională de Integritate în august 2009 deoarece era concomitent purtător de cuvânt al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, avocat şi director executiv al Transparency România. Legea şi practicile europene nu permit unui funcţionar public să practice şi avocatura, spre exemplu. Dl Alistar nu a atacat această decizie ANI, care a rămas definitivă. Ulterior, dl Alistar a fost desemnat de Senat ca membru în Consiliul Superior al Magistraturii, deşi exista inter-dicţia potrivit căreia trei ani nu avea voie să fie numit pe vreo funcţie publică. Numirea dlui Alistar în CSM a fost contestată la Curtea Constituţională, care a confirmat starea de incompatibilitate a dlui Alistar, iar în decizia sa Curtea a precizat că dl Alistar nu poate fi numit pe nici o funcţie publică timp de trei ani de la data constatării incompatibilităţii. Aşadar, dl Alistar nu poate ocupa o funcţie publică până pe data de 7 august 2012″. Reamintim că Alistar a fost acuzat de fals şi uz de fals, dar anchetele au fost clasate deoarece a intervenit termenul de prescripţie.
Ponta cere instanţei supreme să-l absolve pe Diaconu de incompatibilitate?
În privinţa lui Diaconu, Victor Ponta a anunţat ieri că e convins că instanţa de judecată nu va confirma starea de incompatibilitate pentru că „mă pricep la drept”. Reamintim că Mircea Diaconu este cercetat de Parchetul General pentru modul în care, din funcţia de director al Teatrului Nottara, a dat câştig de cauză intereselor soţiei sale, spun surse.
Laura Ştefan: „Dl Mircea Diaconu a fost declarat incompatibil de ANI deoarece era concomitent parlamentar, director de teatru şi chiar s-a desemnat preşedintele unei comisii care a promovat interesele membrilor de familie. Dl Diaconu a contestat raportul ANI la Curtea de Apel Bucureşti, unde a pierdut. Urma să se pronunţe şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar dl Diaconu a declarat că renunţă la recurs, ceea ce înseamnă că dl Diaconu se află în incompatibilitate şi că nu poate fi numit ministru fără a încălca principiile anticorupţie pe care dl Ponta a anunţat că le va respecta”.
Daniel Constantin, susceptibil de a fi apărătorul intereselor lui Voiculescu în dauna Ministerului Agriculturii
Laura Ştefan despre nominalizarea lui Daniel Constantin ca ministru al Agriculturii: „Victor Ponta, dacă voia să-şi respecte propriile principii pe care le-a anunţat, respectiv evitarea clientelismului şi integritatea, nu ar fi trebuit să nominalizeze pentru funcţia de ministru al Agriculturii un membru al Partidului Conservator deoarece fondatorul acestui partid, dl Dan Voiculescu, este acuzat că a creat prejudicii de peste 60 de milioane de euro acestui minister şi există pe rol un proces în care ministerul trebuie să-şi recupereze pagubele. Or, nominalizarea dlui Daniel Constantin, apropiatul dlui Dan Voiculescu, nu este morală şi ridică suspiciuni deoarece acesta i-a fost angajat şi chiar i-a împrumutat o sumă imensă, 295.000 de euro. Va fi de urmărit interesele cui le va apăra dl Daniel Constantin”.
Reamintim că Dan Voiculescu este judecat la Înalta Curte pentru un prejudiciu de 60,5 milioane de euro în dauna Ministerului Agriculturii.
CITEŞTE ŞI Ce parlamentari sunt plătiţi de noul Ministru al Educaţiei
Averi: 1.000.000 € în conturi
razvan.chiruta@romanialibera.ro
Nevasta premierului desemnat Victor Ponta câştigă de patru ori mai bine decât acesta, după cum reiese din ultima declaraţie de avere a politicianului. Daciana Sârbu a obţinut anul trecut de la Parlamentul European 73.000 de euro, în timp ce primul ministru a obţinut anul trecut, ca deputat la Bucureşti, doar 11.000 de euro.
Premierul desemnat Victor Ponta a vândut la începutul acestui an două apartamente în Bucureşti, pentru care a obţinut 210.000 de euro. În aceeaşi perioadă, a cumpărat un alt apartament tot în Capitală, de aproape 100 de metri pătraţi. Politicianul mai are o casă şi 1.300 mp de teren în Gorj; un autoturism pentru care plăteşte un leasing de 33.000 de euro; trei conturi, în valoare totală de 15.000 de euro.
Ministrul Economiei, Florin Georgescu, e unul dintre cei mai bogaţi membri ai noului Executiv. Acesta deţine: 2 apartamente în Bucureşti; o casă de vacanţă şi teren la Snagov; bijuterii şi obiecte de artă de 30.000 €; conturi de 630.000 €; împrumuturi acordate unor persoane de 29.000 €.
Corina Dumitrescu, ministrul desemnat al Educaţiei, nu e mai prejos, cu 5 apartamente; o casă de vacanţă la Sinaia; 3 terenuri extravilane, 3 autoturisme; două depozite bancare de 64.000 €.
Viitorul ministru al Economiei, Daniel Chiţoiu, a făcut în 2010 un schimb imobiliar, în Bucureşti, cu o valoare de 330.000 de euro, potrivit propriei declaraţii de avere, care nu a fost actualizată totuşi în 2012. Deputatul afirmă că nu deţine terenuri şi autoturisme, ci doar bijuterii de 12.500 de euro; conturi de 14.000 de euro; acţiuni de 63.787 euro; datorii de 115.000 de euro.
Ministrul Apărării, Corneliu Dobriţoiu, avea, potrivit ultimei sale declaraţii de avere, din 2009: un apartament de 168 mp în Bucureşti, o casă de vacanţă de 354 mp în Ilfov; un teren de 4.600 mp tot acolo; bijuterii de 20.000 euro.
Titus Corlăţean, potenţialul ministru al Justiţiei, este proprietar peste: un apartament în Capitală, o casă şi un teren la Corbeanca, pădure şi fâneaţă la Suceava, o maşină, conturi de 14.000 de euro, datorii de 96.000 de euro, potrivit ultimei sale declaraţii de avere din septembrie 2011.
Ministul de Interne Ioan Rus a fost implicat în mai multe afaceri, conform site-ului hotnews.ro, dintre care cea mai importantă este RMB Inter Auto SRL, reprezentanţă Mercedes Benz la Cluj. Ioan Rus controlează, împreună cu Vasile Dancu şi Arpad Paszkany, trustul de presă Transilvania Media Group (TMG) care s-a lansat oficial în luna februarie, afirmă aceeaşi sursă.
Liberalul Victor Paul Dobre, propus ca ministru al Administraţiei, deţine: un apartament în Bucureşti; o casă şi un spaţiu comercial în Galaţi; 4 terenuri; două autoturisme BMW; bijuterii şi obiecte de artă de 6.350 €; conturi de 127.000 €.
Ministrul Culturii, Mircea Diaconu, nu deţine conturi bancare, dar nu se poate spune că este un politician sărac. Veniturile sale anuale s-au ridicat în 2010 la 35.000 de euro. Actorul mai deţine 3 case, 3 terenuri şi 3 autoturisme.
Mariana Câmpeanu, aflată la al doilea mandat de ministru, are trei apartamente în Bucureşti şi o casă de vacanţă în Buzău; două terenuri; un autoturism; conturi de 31.000 de euro; acţiuni de 3000 de euro şi datorii de 9500 de euro.
Rovana Plumb, propusă pentru Ministerul Mediului, este de asemenea un politician bine plasat financiar, după cum reiese din declaraţia de avere: un apartament, două case, trei terenuri, două maşini, un scuter, bijuterii de 7.000 de euro, conturi de 13.000 euro; un credit de 800.000 de euro, o datorie de 52.000 de euro; venituri pentru 2010 de 75.000 de euro.
Deputatul Dan Nica susţine că nu are terenuri, ci doar un apartament şi un autoturism vechi. Totuşi, deţine bijuterii şi obiecte de artă de 35.000 de euro, conturi de 68.000 de euro.
În fine, Leonard Orban, actualul şi probabil viitorul ministru al Afacerilor Europene, este proprietarul a trei apartamente în Capitală, două autoturisme, tablouri de 34.000 de euro, conturi de 251.500 de euro.
De ce a fost cercetat Ovidiu Silaghi
Liberalul Ovidiu Ioan Silaghi, propus ministru al Transporturilor, membru PNL din 1990, a mai fost ministru al IMM-urilor în Cabinetul Tăriceanu, deputat, europarlamentar, preşedinte al Camerei de Comerţ Satu Mare şi a fost implicat în afaceri cu iz penal. Spre exemplu, pe când era director al Camerei de Comerţ din Satu Mare a fost reclamat că nu a pus în executare o hotărâre judecătorească. A primit neînceperea urmăririi penale în 2008. Tot în 2007, presa a relatat despre mai multe societăţi comerciale înfiinţate pentru preluarea unor importante active ale statului, vândute cu profit mare la scurt timp, după care firmele care au ingurgitat societăţi de stat au fost falimentate de Silaghi. Însă, cel mai mare scandal în care Silaghi a fost implicat este scandalul devalizării fabricii de mobilă SAMOBIL Satu Mare, în care a fost cercetat pentru trafic de influenţă, fără a fi pus sub învinuire.
Atunci, el a fost citat de DNA în urma plângerilor formulate de foştii salariaţi ai SAMOBIL. Surse judiciare declarau atunci presei că Silaghi ar fi intervenit pe lângă directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Satu Mare, Nicolae Manea, să accepte ca lichidator judiciar al societăţii Samobil firma Euroconsulting – Sucursala Suceava, cu un comision de 7% din rezultatul lichidării, deşi o altă firmă de lichidare, SC Comcas SA Satu-Mare, făcuse o ofertă cu un comision de doar 3%. Silaghi ar fi fost înregistrat în timp ce-i cerea directorului Manea să accepte firma Euroconsulting Suceava ca lichidator. DGFP Satu Mare avea de recuperat de la SC Samobil SA o creanţă de circa 5 milioane de euro, reprezentând 85% din totalul creanţelor. Ar mai fi de menţionat că firma impusă de Silaghi (Euroconsulting Suceava) ar fi controlată de Mircea Groşaru, pe atunci deputat al minorităţii italiene. Şi în acest dosar Silaghi a primit NUP (neînceperea urmăririi penale).
Lucian Isar, acuzat de BNR
Ministrul delegat pentru mediul de afaceri Lucian Isar este un economist de 35 de ani. În 2008, când ocupa funcţia de trezorier-şef al Bancpost, Isar a fost unul din cei trei bancheri nevoiţi să părăsească sistemul, după ce a fost acuzat de BNR că a speculat cursul leului, în sensul creşterii acestuia şi încasării diferenţelor de către banca de ale cărei operaţiuni era răspunzător. În 2009 Isar a intrat în conflict cu firma de leasing Global Leasing după ce a luat de la aceasta un automobil de lux marca Aston Martin, model DB 9, în valoare de 185.788 de euro. Opt luni mai târziu, Isar l-a returnat firmei, însă i s-a cerut să achite încă 115.000 euro. Lucian Isar este un critic al politicilor BNR.
Corlăţean, la casa de avocatură care i-a avut clienţi pe Udrea şi Băsescu
cristi.ciuperca@romanialibera.ro
Ministrul propus de premierul desemnat Victor Ponta pentru a-i lua locul lui Cătălin Predoiu la Ministerul Justiţiei, Titus Corlăţean, are şi puncte comune cu fostul ministru liberal. Astfel, la fel ca Predoiu, Titus Corlăţean a lucrat într-o importantă societate de avocatură de pe piaţă, şi anume Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii, unde a avut statutul de avocat definitiv colaborator. Cel puţin aşa rezultă din datele Baroului Bucureşti. Potrivit aceleiaşi surse, Titus Corlăţean este membru al Baroului Bucureşti din martie 2011. Ţuca, Zbârcea şi Asociaţii este una dintre cele mai bine cotate societăţi de avocatură din România care şi-a deschis birouri şi în afara ţării. Florentin Ţuca şi colegii săi l-au avut client inclusiv pe preşedintele României, Traian Băsescu, în mai multe procese pe care acesta le-a intentat diferitor politicieni sau oameni de afaceri, pe lista clienţilor aflându-se şi alţi lideri PDL, cum ar fi Elena Udrea.
