În realitate, bugetul Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA) a fost mai mare ca oricând: peste 3,3 milioane de euro.
În lipsa unor programe de gestionare a animalelor, dar și de conștientizare a populației cu privire la abandon, precum și în lipsa amenzilor drastice aplicate celor care abandonează animale, problema câinilor și pisicilor fără stăpân se învârte într-un cerc vicios, care costă mult statul român. Mai mult decât atât: numărul câinilor din Capitală este la un minim istoric. Tot istoric este însă și bugetul ASPA: a ajuns la un maxim. Cei mai puțini bani sunt alocați prevenției, adică exact eradicării fenomenului pe termen lung.
Anul trecut, în Capitală nu s-a făcut nicio sterilizare gratuită pe bani publici. În lipsa unui program pe termen lung de gestionare a animalelor, numărul câinilor din adăposturi nu poate fi redus. Ei trăiesc în condiții proaste și sunt susținuți pe bani grei plătiți anual de bucureșteni. Doar o strategie care să stopeze înmulțirea animalelor și, mai ales, să pună accent pe prevenție poate avea rezultate.
În ciuda solicitărilor ASPA de a avea incluși în bugetul din 2020 bani pentru sterilizări gratuite, CGMB, dominat de PSD la acel moment, a refuzat alocarea, atât la momentul întocmirii proiectului de buget, cât și la momentul rectificării. În acest an, autoritățile vor să sterilizeze 10.000 de animale cu bani de la buget.
3,3 milioane de euro
Anul trecut, ASPA a cheltuit peste 3,3 milioane de euro, mai precis – 15.857.552 lei, după execuția bugetară. Chiar dacă bugetul a fost mai mic în 2019 – 12.593.158 lei, a existat o sumă alocată special pentru programul de sterilizări gratuite – 1.691.880 lei. În 2019, potrivit informațiilor oferite de ASPA, au fost sterilizate gratuit 6.413 animale, dintre care 1.923 de câini și 4.490 de pisici. Cu alte cuvinte, în 2020, ASPA a cheltuit mai mulți bani, gestionând problema curentă, dar fără a acționa și pentru viitor.
În proiectul de buget pentru anul 2021 al ASPA, sunt alocați 2.670.000 lei pentru sterilizarea și microciparea a 5.000 de câini și 5.000 de pisici, a precizat Primăria Capitalei pentru România liberă.
Cea mai mare parte a bugetului ASPA se duce în mod curent pe îngrijirea câinilor aflați în adăposturi, pe salariile angajaților, pe evenimente și pe capturări.
Prevenția lipsește
Doar un program bazat pe prevenție și conștientizare poate rezolva însă problema pe termen lung, atrage atenția medicul veterinar Florentina Istrate, de la ASPA IVETS. Medicul atrage atenția că în 2021, România nu trebuia să mai aibă câini nesterilizați, nemicrocipați și neînregistrați în Registrul electronic al câinilor cu stăpân de rasă metis. „La nivel national, țara e plină de câini fără stăpân. Oamenii trebuie să își asume animalele, să nu le mai abandoneze”, a spus dr. Istrate.
În plus, țara noastră avea obligația de a eradica rabia, până în 2020, cu fonduri europene. Însă în acest moment nu știm exact care animale au fost vaccinate și care nu, pentru că în lipsa microcipării tuturor câinilor, nu putem ține evidența vaccinării.
Pisicile, ale nimănui
O altă problemă este însă aceea a pisicilor fără stăpân, pe care nu le gestionează nimeni. Deși ASPA deține un buget pentru sterilizarea lor, pisicile vagabonde nu pot fi capturate de autorități. Ele nu pot fi ținute în adăposturi pentru că acestea nu există. Mai mult decât atât, nici nu există legislație națională pentru gestionarea pisicilor fără stăpân, astfel că nu există servicii care să le ridice de pe domeniul public și să le cazeze în adăposturi dedicate acestora, așa cum se întâmplă în cazul câinilor. „În lipsa unei legislații naționale pentru gestionarea pisicilor fără stăpân, acestea s-au înmulțit necontrolat”, recunoaște Primăria Capitalei. Totuși, în urma programelor ASPA din anii trecuți, au fost sterilizate gratuit aproape 7.000 de pisici, cu sau fără stăpân. În afară de problema condițiilor precare în care trăiesc aceste animale în libertate, pisicile sunt prădători care pot omorî mii de păsări anual și care pot transmite rabie prin mușcătura lor.
Problema amenzilor usturătoare pentru cei care abandonează animale a fost și ea ridicată de medicul veterinar. Potrivit informațiilor colectate de la autorități, dr. Istrate spune că a tras concluzia că nu s-a aplicat nicio amendă în șapte ani de zile. În aceste condiții, fenomentul abandonului este greu de contracarat.
„În șapte ani, nu s-a aplicat nicio amendă celor care abandonează animale”. FLORENTINA ISTRATE, MEDIC VETERINAR
TEHNIC VORBIND
Mușcături
Numărul oamenilor mușcați de câini în București s-a redus considerabil față de 2014-2016, când anual aveam 16.000 de cazuri raportate la Institutul „Matei Balș”.
Minim
În anul 2020, s-a înregistrat un minim istoric: 1.000 de mușcături.
Cifre
Autoritățile din București nu pot preciza cu certitudine care este numărul câinilor maidanezi, pentru că multe animale vin din Ilfov. În adăposturi erau 958 de câini la 1 ianuarie 2021.
