Potrivit Metrorex, numărul mediu de maşini parcate pe zi este de 19, astfel că mega-construcţia este, în prezent, inutilă.
„Numărul mediu de maşini parcate zilnic în Park and Ride – ul de la Străuleşti este de 19 maşini. Pe măsură ce numărul maşinilor parcate în loc nepermis, în zonă, se va diminua, gradul de ocupare al parcării va creşte semnificativ, având în vedere faptul că Park and Ride-ul de la Străuleşti reprezintă o soluţie unică în Bucureşti care oferă siguranţă şi confort posesorilor de autoturisme la un preţ extrem de avantajos, faţă de preţul pieţei”, se arată într-un răspuns al Metrorex, la solicitarea Mediafax.
Practic, Metrorex dă vina pentru această situaţie pe cei care refuză să parcheze în terminal, şi aleg să lase maşinile pe străduţele de lângă construcţie.
În realitate, maşinile lăsate de cei care intră în Bucureşti în zona terminalului nu sunt foarte multe, astfel că nu se poate spune că numărul de maşini parcate în „Park and Ride” ar creşte semnificativ, în cazul în care toţi şoferii ar alege această soluţie.
De exemplu, luni dimineaţă, în ziua în care a început şcoala, în zona terminalului nu erau parcate mai mult de 15-20 de maşini, iar potrivit personalului care lucrează la terminal, în parcare erau 15 maşini în jurul orei 09.00.
Cei care aleg însă să parcheze în afara terminalului, aşa cum spune şi Metrorex, o fac pentru a nu plăti un leu pe oră.
„La ce salariu am eu, dacă mai plătesc şi parcarea un leu pe oră şi stau 9 ore la muncă, plus vreo două ore pe drum, ajung să plătesc parcarea 11-12 lei pe zi, şi nu îmi permit. În plus, găsesc locuri pe aici pe lângă în fiecare zi, pentru că nu este foarte aglomerat”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Mihai Băcanu, un tânăr care vine la serviciu în Bucureşti din Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa. Mihai îşi parchează maşina la Străuleşti, apoi călătoreşte cu metroul până în zona de Sud a oraşului.
„Nu sunt foarte multe persoane care parchează aici, în zilele cele mai aglomerate sunt maxim 30-40 de maşini pe aici pe trotuare, şi pe mine personal mă deranjează, pentru că nu am pe unde să merg. Acum văd că sunt din ce în ce mai puţini, pentru că parchează şi pe la celelalte staţii, se duc mai înspre oraş, pe la Jiului sau pe la Bazilescu”, susţine Cristian, un locuitor de pe o straduţă unde, zilnic, cei care vin spre Bucureşti, îşi parchează maşinile.
Construcţia Depoului şi Terminalului Multimodal Străuleşti a fost finanţată de la bugetul de stat, iar costul a fost de aproximativ 363 de milioane de lei cu TVA, inclusiv amenajările de suprafaţă. Terminalul multimodal are un regim de înălţime P+3 etaje, iar alcătuirea cuprinde un parcaj pentru 660 de autovehicule, sală de aşteptare pentru călătorii transportului public orăşenesc şi interurban, precum şi autogară cu 11 locuri de parcare. Acesta este dotat cu lifturi de acces în parcajul suprateran, precum şi cu acces direct către staţia de metrou Străuleşti, prin intermediul unei galerii subterane dotate cu trotuare mobile şi luminatoare ce oferă lumină naturală.
Depoul Străuleşti are o suprafaţă de 11.000 de metri pătraţi şi 13 linii, unde pot fi garate sau reparate, în acelaşi timp, şapte trenuri. În cadrul aceluiaşi proiect au fost amenajate spaţii verzi adiacente drumurilor de acces, dar şi un teren de sport. În cadrul depoului au fost prevăzute spaţiile necesare atelierelor de întreţinere a materialului rulant, dormitoare pentru mecanici cu lumină naturală, precum şi dotările şi echipamentele tehnice necesare (strung, vinciuri, poduri rulante, canale de revizie, staţie de spălare, etc.).
„Scopul construcţiei primului Terminal Multimodal din Bucureşti a fost acela de a îmbunătăţi condiţiile de mediu prin reducerea poluării şi decongestionarea traficului din capitală. Astfel, autovehiculele ce intră în capitală vor putea utiliza parcarea, pasagerii având acces direct şi rapid la transportul public orăşenesc (subteran şi suprateran) şi interurban pentru destinatiile din afara capitalei. Taxa de parcare este de 1 leu pe oră”, anunţau, în noiembrie, reprezentanţii Metrorex.
