Parlamentul European a votat o serie de măsuri care ar urma să asigure proceduri fiscale mai corecte și mai eficiente și să contribuie la reducerea infracțiunilor financiare.
Noile măsuri, formulate sub forma unor recomandări, au fost aprobate cu 505 voturi pentru, 63 împotrivă și 87 abțineri, precizeză un comunicat de presă al Parlamentului European.
Deciziile aprobate de Parlamentul European intervin în perioada în care, la nivelul Uniunii Europene, se derulează acțiunile pentru alegerea magistratului care va conduce Parchetul European (European Public Prosecutor’s Office – EPPO). Această viitoare structură a UE va combate infracțiunile economice, inclusiv prin activități de investigație, urmărire penală și trimitere în judecată a autorilor unor infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene. După cum se știe, candidatul favorit la funcția de procuror-șef european este, în acest moment, Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a DNA.
La nivelul Parlamentului European, textele supuse aprobării în ultima săptămână fuseseră pregătite, timp de 12 luni, de către Comisia specială privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale (TAX3).
Parlamentul European recomandă revizuirea legislației astfel încât să poată fi combătute infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale. Europarlamentarii cer Comisiei Europeane să înceapă imediat pregătirea unei propuneri pentru înființarea unei gărzi financiare europene și a unei unități de informații financiare, precum și a unui organism de supraveghere împotriva spălării banilor. Aceste structuri vor coopera cu cele deja existente la nivelul UE, cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust).
Pe de altă parte, Parlamentul European recomandă și înființarea unui organism fiscal global (cu atribuții pe toate continentele), sub egida ONU. Pe parcursul dezbaterilor de săptămâna trecută, europarlamentarii au recunoscut că „nu există voință politică în statele membre pentru combaterea evaziunii și infracțiunilor fiscale”. Mai mult chiar, șapte state membre ale UE (Belgia, Cipru, Ungaria, Irlanda, Luxemburg, Malta și Olanda) „sunt suspectate de a acționa precum paradisuri fiscale și de a facilita planificarea fiscală agresivă”.
Fond european pentru jurnaliștii de investigație
Europarlamentarii au mai avertizat că jurnaliștii de investigație trebuie să fie mult mai bine protejați, inclusiv prin crearea unui fond european pentru sprijinirea jurnaliștilor de investigație.
Co-raportorul Jeppe Kofod (Danemarca) a subliniat că „acest raport este rezultatul celei mai complexe activități realizate vreodată de către Parlamentul European în domeniul evaziunii fiscale și evitării obligațiilor fiscale. Avem nevoie de un nivel minim al impozitului pe profit în UE, eliminarea competiției fiscale și îngreunarea posibilităților de a introduce «bani murdari» în uniune.”
Comisia specială a fost înființată la 1 martie 2018, în urma unor dezvăluiri spectaculoase, din ultimii cinci ani, cunoscute sub numele de Lux-
leaks, Panama Papers, Paradise Papers și Football Leaks.
În privința viitorului Parchet European (EPPO), anunțul referitor la scoaterea la concurs a postului de șef al EPPO, pentru care candidează Laura Kövesi, a fost publicat în Jurnalul Uniunii Europene pe data de 19 noiembrie 2018. Acum, această procedură este în plină desfășurare. Sediul central al EPPO va fi la Luxemburg, unde va lucra procurorul-șef. În echipa coordonată de acesta se vor afla procurori delegați din fiecare dintre cele 22 de țări membre UE care participă la această structură europeană. Procurorul-șef va fi numit pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit. Parchetul UE ar urma să înceapă să funcționeze înainte de finalul anului 2020.
Ministrul român al Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că viitorul Parchet European va avea drept competenţe prevenirea și combaterea fraudelor la adresa intereselor financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, în prezent se ia în discuție posibilitatea extinderii competențelor acestei structuri europene în domeniul criminalității transfrontaliere.
Ministrul Tudorel Toader a precizat că Laura Codruța Kövesi, precum și o altă procuroare din România, al cărei nume nu a vrut să-l dezvăluie, s-au înscris în cursa pentru funcția de procuror european, dar fără ca ele să reprezinte oficial România.
„Categoric, potrivit regulamentului, fiecare procuror care crede că îndeplineşte cerinţele legale, fiecare procuror care îşi doreşte o astfel de demnitate până la urmă a avut posibilitatea să se înscrie, prin urmare nu a plecat vreo propunere din partea României, a Guvernului României. A fost doamna Kövesi şi, din câte ştiu eu, a mai fost o doamnă procuror”, a menționat ministrul Toader.
În februarie 2019, Comisia LIBE o selectase pe Laura Codruța Kövesi pe primul loc în lista de candidați pentru postul de procuror-șef european. Rezultatul a fost: Laura Codruța Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franța) – 22 de voturi, Andrés Ritter (Germania) un vot.
Pe de altă parte, în urma votului reprezentanților permanenți ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, pe primul loc s-a clasat Jean-François Bohnert, urmat de Laura Kövesi și de Andrés Ritter.Următoarele două runde de negocieri între Parlamentul European (care o preferă pe Kövesi) și Consiliul UE (care îl preferă pe Bohnert) vor avea loc pe 4 și pe 10 aprilie.
