Art. 21 alin.(6) declarat ca fiind neconstituţional prevede: „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, cu modificările şi completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia. Prin excepţie, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacţionat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu”.
CCR precizează că această lege a mai fost declarată ca fiind neconstituţională pe 7 octombrie 2020.
„Curtea a constatat încălcarea art.147 alin.(4) din Constituţie, referitor la efectul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, întrucât textul de lege criticat, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.219/2020, reia soluţia legislativă a cărei neconstituţionalitate a fost anterior constatată prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020″, susţine CCR.
Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 29 octombrie 2020, fiind adoptată în Parlament la propunerea deputatul Silviu Vexler, reprezentant al comunităţii evreieşti în Parlament.
Vexler susţinea că „numeroşi supravieţuitori ai Holocaustului au murit înainte de a primi o minimă dreptate şi, (…) din păcate, alţi supravieţuitori ai Holocaustului vor fi curând în aceeaşi situaţie”, dar şi că „este absolut necesar ca procedura pe care trebuie să o urmeze pentru restituirea proprietăţilor preluate abuziv să fie cât mai simplă, cu o durată cât mai scurtă şi cu cât mai puţine elemente de birocraţie”.
Potrivit legii, în baza cererii deţinătorului de puncte, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite, pe parcursul a 5 ani consecutivi, titluri de plată, în tranşe anuale egale, în limita valorii stabilite prin decizia de compensare. Titlurile de plată se emit în ordinea cronologică a emiterii deciziilor de compensare. Potrivit unui amendament la acest articol, prin excepţie de la aceste prevederi, în situaţia în care deţinătorul de puncte este persoana certificată de entităţi desemnate de statul român sau de alte state membre ale Uniunii Europene sau de statul de reşedinţă ca supravieţuitor al Holocaustului, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor emite un singur titlu de plată.
