Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să stabilească, vineri, dacă restituie la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru refacerea rechizitoriului, dosarul „Fraudă la Referendum”. O decizie de restituire a dosarului ar însemna că Liviu Dragnea răsuflă uşurat în 2014, nemaifiind pasibil de o eventuală condamnare în acest an.
Doi inculpaţi, membri PC şi PNL, au recunoscut că au falsificat semnături şi au introdus în urne mai multe buletine de vot la referendumul din vara lui 2012. Cei doi vor beneficia de pedepse mai mici. Vicepremierul Liviu Dragnea a susţinut în faţa magistraţilor că este nevinovat.
„Nu îi cunosc pe cei doi membri care şi-au recunoscut vinovăţia. S-or fi sfătuit cu avocaţii. Habar nu am. Nu există nicio legătură între mine şi ceilalţi inculpaţi”, a declarat Liviu Dragnea.
„Nu am văzut nici în rechizitoriu, nici în actul de urmărire penală nişte fapte concludente, dar ancheta merge înainte. Voi spune ce am de spus în faţa instanţei, nu comentez în presă”, a adăugat vicepremierul.
Dosarul „Fraudă la referendum”, în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, rămâne la ICCJ, după ce judecătorii au respins atât cererea ca unii dintre inculpaţi să fie judecaţi de alte instanţe, cât şi solicitarea ca dosarul să fie retrimis la DNA, pentru refacerea urmăririi penale.Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au anunţat, vineri, deciziile în cazul unor cereri făcute la termenul din 6 decembrie 2013, în dosarul „Fraudă la referendum”.
Instanţa s-a pronunţat pe o cerere făcută la termenul anterior de avocatul lui Liviu Dragnea, prin care solicita retrimiterea dosarului la DNA pentru refacerea urmăririi penale, întrucât procurorii nu i-au permis vicepremierului să studieze integral materialul de urmărire penală, astfel că nu a putut să ia la cunoştinţă toate probele şi să facă cereri în apărare.
Judecătorii şi-au motivat pe scurt decizia şi au arătat că nu pot să analizeze probe şi alte chestiuni ce ţin de fondul dosarului la acest moment, pentru că nu se află în etapa procedurală. Potrivit instanţei, chestiuni referitoare la modul de lucru al procurorului nu se rezolvă în cadrul unui proces penal, ci prin sesizări ulterioare, la alte organe competente.
În acest context, instanţa a respins cererea formulată de avocatul lui Liviu Dragnea.
Judecătorii au respins şi cererea formulată la termenul anterior de avocaţii mai multor inculpaţi din dosar, privind disjungerea şi declinarea cauzei nou formate la instanţe inferioare, pe motiv că acuzaţiile aduse lor nu au nicio legătură cu cele ale vicepremierului Liviu Dragnea.
Instanţa a arătat în motivarea respingerii acestei cereri că linia anchetei procurorilor DNA, aşa cum reiese din rechizitoriu, a fost legată de faptul că ar fi existat un scop comun al comiterii faptelor de către toţi inculpaţii, aspect care este dovedit prin probele de la dosar, care nu au putut fi analizate în profunzime până la acest moment procesual.
La ultimul termen, în decembrie 2013, al dosarului în care este judecat Dragnea avocatul său, Marian Nazat, a cerut instanţei restituirea dosarului la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru refacerea urmăririi penale, pe motiv că anchetatorii nu i-au permis să studieze tot materialul de urmărire penală şi pentru că din dosar nu ar rezulta clar faptele pentru care este judecat.
În acest dosar, Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, este judecat, alături de alte persoane, pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Procurorii scriau, în actul de sesizare a instanţei, că Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
Anchetatorii susţineau că Dragnea a fost sprijinit în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
