Secretul reformării SRI

Serviciul Român de Informaţii este performant şi lăudat de omologii din statele membre NATO datorită faptului că a fost reformat din temelii începând cu 2005, primul an al mandatelor lui Traian Băsescu în funcţia de preşedinte.

La bilanţul de ieri al SRI, Traian Băsescu a amintit, în declaraţia sa de presă, că atunci când a preluat funcţia de preşedinte avea un director SRI (Radu Timofte) care se plimba cu maşina lui Sorin Ovidiu Vîntu; avea un SRI implicat în numeroase scandaluri politice, iar reformarea a reuşit să o facă prin numirea (în 2006) în fruntea serviciului a unui om politic din opoziţie, respectiv a senatorului PSD George-Cristian Maior.

Potrivit preşedintelui, prima dorin­ţă a Serviciului a fost de a se elibera de emblema fostei Securităţi (prin trecerea în rezervă a foştilor ofiţeri de Securitate) şi s-a manifestat prin predarea arhivelor fostei Securităţi către CNSAS.

Citeşte şi: VIDEO. Băsescu, la bilanţul SRI: România are un serviciu de informaţii performant

“De aici s-a început drumul către eficienţa pe care azi a atins-o Serviciul şi ca şef al CSAT pot spune că România are un Serviciu performant, care şi-a atins toate obiectivele, fie că vorbim de implicarea Serviciului în lupta anticorupţie, antiteroristă, în acoperirea eficientă a activităţii de contraspionaj şi, de ce nu, a devenit un etalon comparabil”, a spus şeful statului.

Despre Maior, Băsescu a afirmat: “Şeful SRI nu a mai fost la aceleaşi mese cu preşedintele de CJ, pre­şedinţii de partide; a intervenit o conduită specifică unui serviciu care se respectă pe el însuşi şi care inspiră respect. Asta a făcut posibilă activitatea bună şi foarte bună a SRI în combaterea corupţiei”.

În actualul context geopolitic, Băsescu a susţinut că trebuie consolidate componentele de contraspionaj, care să ne protejeze de acţiunile de spionaj (protejarea, spre exemplu, a penetrării bazei militare de la Deveselu, unde e amplasat scutul antirachetă în cadrul parteneriatului strategic cu SUA).

Şeful SRI, George Maior, a afirmat că numai în 2013 instituţiile statului au beneficiat de peste 9.000 de informări. De asemenea, Maior a spus că îşi doreşte ca serviciul să bene­ficieze şi de la viitorul preşedinte al ţării de tot atâta libertate câtă a avut în mandatele lui Traian Băsescu.

Primii paşi în reformarea din temelii a SRI

Reforma structurală – eliminarea din sistem a foştilor ofiţeri de Securitate, sforari şi suspectaţi de corupţie – a început imediat după ce trei jurnalişti români au fost răpiţi în Irak, iar SRI nu a prevenit incidentul, deşi răpirea a fost orchestrată din România de către Omar Hayssam.

Din primul lot de treceri în rezervă, la sfârşitul lui martie 2005, a făcut parte controversatul Ion Popescu, zis Gioni, adjunctul şefului SRI de atunci, Radu Timofte (decedat între timp).

Fost şef cu import-exportul în CENTROCOOP pe vremea lui Nicolae Ceauşescu, Gioni Popescu a fost preluat, după 1990, în SRI. A fost con­siderat un personaj controversat, el făcând obiectul mai multor scandaluri de presă legate de contractele de achiziţii ale SRI (răspundea de logistică).

Decapitarea securiştilor-sereişti din filiala Prahova, campionii corupţiei

În decembrie 2005, a fost decapitată cea mai nocivă filială a SRI, cea din Prahova. Au fost arestaţi preventiv coloneii Corneliu Păltânea, şeful filia­lei Prahova şi adjunctul său, Daniel Bucur. Lotul lor s-a lărgit cu alţi ofiţeri SRI. Ei au fost acuzaţi de fapte de corupţie şi, ulterior, condamnaţi definitiv.

Până la condamnarea defi­nitivă, Păltânea a fost directorul Centrului de Afaceri Româno-Rus  (inaugurat de Ion  Iliescu şi Vladimir Putin la Moscova, in 2004), iar în cadrul protocolului de colaborare, partea română,  se obliga să furnizeze baze de date părţii ruse, în condiţiile în care România era deja în NATO şi aveam şi baze americane pe teritoriul ţării.

În 2006, a fost îndepărtat şi influentul general Ovidiu Soare, membru în comitetul director al SRI. El a fost arestat alături de colonelul SRI Gheorghe Dumitrache (ex-adjunct la SRI Prahova), tot pentru fapte de corupţie, fapte care aveau legătură cu filiala coruptă a SRI din Prahova.

Tot în 2006, Traian Băsescu a trecut în rezervă alţi generali SRI şi anume pe generalii Dumitru Bădescu, Adrian Hoinaru, Ioan Micheu şi Gheorghe Tarcavu. Toţi cei patru deţineau funcţii de conducere în centrala SRI. Motivul principal: faptul că înainte de 1989 au făcut parte din structurile Securităţii. Au urmat şi alte treceri în rezervă, dar fără rezonanţă în ­memoria publică.

Reformarea SRI a continuat, de rezo­nanţă publică fiind trecerea în rezervă în 2008, a influenţilor gene­rali Dumitru Zamfir şi Ionel Marin, din conducerea SRI. 

După 2009, a continuat politica trecerii în rezervă a foştilor ofiţeri de Securitate. Au ieşit la pensie fostul sef al Ins­pectoratului de Contraspionaj, ­Ionel Bidireci, fostul şef al Secretariatului general, Marius Brateanu, Petrache Cândea (fost şef al Corpului de control în cadrul SRI), Adrian Bărbulescu, Daniel Coman, Laurian Gheorghe Marin Ioniţă, Sorin Dunea, Sava Cons­tantin, Ioan Voicu, Ion Ştefănuţ. De departe, cea mai răsunătoare trecere în rezervă a fost a generalului Aurel Rogojan, fostă mână dreaptă a şefului Securităţii, Iulian Vlad.

Actualul SRI- „un club de oameni serioşi, cu principii şi dorinţa de a-şi servi ţara”

După 10 ani de mandat, la ultimul bilanţ al SRI la care participă ca şef al statului, Traian Băsescu vede  SRI  “ca pe un club cu oameni serioşi, cu principii şi cu dorinţa de a-şi servi ţara. Este unul din lucrurile care mă bucură cel mai mult din cele două mandate pe care le-am avut, alături de alte instituţii pe care am reuşit să le protejez de politizare. Aici ar fi o lecţie de învăţat, pentru care avem exemplu în realităţile noastre. Acolo unde politizarea nu s-a mai manifestat, acolo a apărut performanţa”. Adică, la SRI.

Sfaturile lui Traian Băsescu pentru SRI pentru anul 2014: „Ne trebuie adaptare la riscurile de intensificare a activităţilor de spionaj pe teritoriul României, având în vedere evoluţiile din regiune. Este posibil ca România să fie unul din beneficiarii repoziţionării capabilităţilor NATO pe teritoriul UE, ceea ce o va face şi mai atractivă pentru spionaj. Componenta de contraspionaj trebuie adaptată la realităţile de astăzi”.