Rapoartele MCV adăugă, an de an, noi recomandări la condiţionalităţile iniţiale impuse României, iar unele dintre acestea pun sub semnul întrebării „consecvenţa CE”, mută aspectul tehnic în zona politică şi creează impresia unei „monitorizări continue”, spune ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, citată de Mediafax.
Observaţiile referitoare la Mecanismul de Verificare şi Cooperare (MCV) sunt cuprinse într-un memorandum pe care ministrul Justiţiei l-a prezentat Guvernului, miercuri, în şedinţa săptămânală.
Potrivit lui Pivniceru, MCV, instituit de Comisia Europeană (CE) în 2006, avea în substanţa lui patru condiţionalităţi, care se refereau la: garantarea unui proces judiciar transparent şi eficient, consolidarea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii, raportarea şi impactul implementării noilor coduri de procedură civilă şi penală, înfiinţarea, responsabilitatea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel înalt, precum şi combaterea corupţiei în cadrul administraţiei publice locale.
Totodată, în funcţie de îndeplinirea sau neîndeplinirea acestor condiţionalităţi, tezele iniţiale prevedeau modificarea deciziei în cazul în care CE considera că este necesară modificarea obiectivelor de referinţă, respectiv decizia trebuia abrogată atunci când România a atins un nivel „satisfăcător” în realizarea obiectivelor de referinţă.
„În primul rând, nu cunoaştem ce se înţelege prin sintagma «satisfăcător», sintagmă care, în versiunea din limba română, nu există. Ea există ca atingere de obiective, deci nivel «satisfăcător» este doar în versiunea engleză a documentului. Prin urmare, ar trebuit să fi fost anticipat definită noţiunea de «nivel satisfăcător», pentru a vedea standardul la care trebuie să ne raportăm în realizarea acestor obiective”, a spus Pivniceru.
În acelaşi context, ministrul Justiţiei a mai afirmat că nu există un standard european unanim agreat cu privire la sistemele judiciare, cu care să se poată compara România, pentru a se verifica dacă a atins standardul satisfăcător în îndeplinirea condiţionalităţilor.
“În absenţa unui numitor comun de valorizare a realizării condiţionalităţilor, este dificil a se şti când şi cum anume s-au prin ce modalităţi putem ajunge la acel nivel satisfăcător”, a spus Mona Pivniceru.
O altă observaţie conţinută în memorandum se referă la faptul că partea tehnică de condiţionalitate s-a mutat către cea politică. În opinia ministrului, autorităţile române care trebuie să furnizeze datele de evaluare, pe de-o parte, şi CE, pe de alta, operează cu standarde şi unităţi de măsură diferite, pentru că nu există o metodologie de lucru comună, ceea ce duce la rezultate diferite.
„Lipsa acestei metodologii duce la o monitorizare continuă, monitorizare care, de la condiţionalitate iniţială, prin intermediul recomandărilor, a ajuns să acopere noi arii şi domenii de monitorizare. Acest mecanism a funcţionat eminamente ca un mecanism de verificare. Noile obiective au fost adăugate unilateral. Nu a existat o cooperare efectivă. Fiecare raport (MCV – n.r.) a fixat, practic, pur contestativ condiţiile şi obiectivele pe care a dorit să fie monitorizate”, şi-a arătat nemulţumirea Mona Pivniceru.
Potrivit ministrului Justiţiei, dacă obiectivele erau fixate anticipat şi într-un spaţiu temporal prestabilit, România putea să aibă o poziţie proactivă la îndeplinirea acestora, şi nu una reactivă.
„Dar poate cel mai important aspect este lipsa de stabilitate a condiţionalităţilor. În afară că nu se ştie care sunt paşii de urmat, cu fiecare raport adăugat pe parcursul celor şase-şapte ani de monitorizare s-au tot adăugat noi şi noi recomandări, desigur de executat pentru statul român”, a spus ministrul.
Mona Pivniceru a trecut în revistă, la fiecare condiţionalitate, obiectivele suplimentare de îndeplinit apărute în fiecare nou raport al CE, unele dintre acestea fiind, în opinia sa, „adaosuri nepermise”.
Referitor la numirea şefilor Parchetului General şi DNA, ministrul a arătat că, ulterior, CE a introdus recomandări suplimentare. „Procedurile actuale, adică procedurile instituite prin legea din 2005 care reglementa doar faptul că ministrul Justiţiei propunea, CSM dădea avizul consultativ şi preşedintele României opera numirea. În 2012, una din recomandările politice se referea tocmai la introducerea procesului transparent de numire a şefilor la vârf din parchete, ceea ce înseamnă că recomandările s-au schimbat esenţial, ele creează instabilitate, pun sub semnul întrebării consecvenţa acţiunii Comisiei din moment ce Comisia însăşi îşi modifică esenţial propriile recomandări, cea din 2012 fiind contrară celei din 2007”, a spus Pivniceru.
Altă observaţie cuprinsă în memorandum se referă la faptul că investigarea faptelor de corupţie la nivel înalt a fost extinsă, în raportul MCV din 2008, şi asupra judecătorilor. De asemenea, condiţionalitatea ce prevedea prevenirea şi combaterea corupţiei la nivelul administraţie publice locale a fost extinsă, prin rapoartele din 2011 şi 2012, în domeniul achiziţiilor publice şi fraudarea fondurilor europene.
„An de an, recomandări noi s-au adăugat condiţionalităţii iniţiale”, a subliniat Pivniceru.
Memorandul cuprinde şi o analiză a evoluţiei sistemului judiciar până în prezent şi enumeră recomadările suplimentare aduse la condiţionalităţile iniţiale, dar propune şi un nou mod de lucru în raport cu CE.
„Guvernul României a agreat ideea că acest mecanism este de cooperare şi verificare, prin urmare trebuie valorizată latura de cooperare din acest mecanism şi ne-am gândit că cea mai bună soluţie ar fi elaborarea unei metodologii de lucru comune cu CE, în care să definim ce înseamnă nivel satisfăcător, în care să definim standardul sau limita până la care se poate considera că statul român şi-a îndeplinit satisfăcător obligaţiile, indicatori concreţi şi specifici prin care să poate fi măsurate şi evaluate performanţele, să se includă în această metodologie şi modalitate de culegere a datelor şi informaţiilor pentru progresele realizate, să se includă un mecanism transparent de verificare a datelor şi informaţiilor, să se înlăture orice monopol al surselor, precum şi o bază cât mai largă şi diversificată de culegere a datelor şi informaţiilor. Nu în ultimul rând, să se utilizeze un limbaj clar, logic, precis, determinat, nesusceptibil de interpretări, cu excluderea oricărei interferenţe de ordin politic”, a explicat ministrul.
Mona Pivniceru a precizat că România va solicita o expertiză tehnică de la CE, pentru a se stabili ce s-a rezolvat şi ce mai este de rezolvat, cu predictibilitate.
Memorandumul prezentat de Pivinceru propune convenirea de către Guvernul României şi Comisia Europeană a unei metodologii concrete de lucru, fundamentate pe recomandările ce au fost deja îndeplinite, precum şi pe cele care au mai rămas de îndeplinit, într-un cadru referenţial comun (în virtutea dimensiunii de cooperare, care ar trebui să caracterizeze întregul exerciţiu).
De asemenea, se propune stabilirea standardelor care trebuie să caracterizeze funcţionarea instituţiilor judiciare şi a celorlalte entităţi implicate în implementarea obiectivelor de referinţă, pentru a putea determina nivelul satisfăcător al îndeplinirii obiectivelor de referinţă.
În 30 ianuarie, la publicarea celui mai recent raport MCV, Comisia Europeană a afirmat că, deşi unele progrese s-au făcut, România ar trebui să întreprindă mai mult pentru funcţionarea statului de drept, purtătorul de cuvânt al CE Mark Gray precizând că s-au făcut câţiva paşi, dar nu toţi cei recomandaţi.
Următorul raport MCV ar urma să fie prezentat în decembrie.
