Cei 10 candidaţii ramasi in cursa pentru funcţiile de procuror general al Romaniei şi sef DNA au susţinut, la sfârşitul săptămânii trecute, interviurile la Ministerul Justiţiei. Luand in considerare proiectele de management ale candidatilor, nici unul dintre ei nu pare sa aiba un program de independenta si de combatere a coruptiei la nivelul managerial dovedit de fostul sef al DNA, Daniel Morar, spre exemplu.
La data de 1 noiembrie, ministrul Mona Pivniceru va trebui să stabilească propunerile pentru cele doua functii de conducere pe care le va transmite Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare ( procedura consultativa). INDIFERENT DE opinia CSM, propunerile vor fi transmise preşedintelui Traian Băsescu, insotite de comentarii si argumente. Presedintele poate respinge propunerile si atunci procedurile se reiau de la zero.
Daca insa le va accepta, ce tip de comportament fata de infaptuirea actului de justitie vom avea la DNA şi la Parchet General în viitorul apropiat, având în vedere viziunile şi propunerile celor zece candidaţi la conducerile acestora?
România liberă incearca raspunsuri la aceasta intrebare, analizand 8 proiecte de management depuse de candidati si publicate de Ministerul Justitiei ( doua au fost secretizate pe motive de aparare drepturi de autor).
1. Constantin Sima, candidat atât pentru funcţia de procuror general, cât si pentru aceea de şef DNA pentru care are mari şanse, fiind susţinut de PSD.
Cea mai periculoasă propunere a lui Constantin Sima este reintroducerea controlului ierarhic ceea ce ar ȋnsemna că procurorul nu mai are stabilitate pe dosarul pe care îl investighează, ci trebuie doar să execute ordinele şefului ierahic. Sima cere Ministerului Justitiei si modificari legislative in acest sens. Subordonarea ierarhica atat de drastica poate insemna ca procurorii ȋsi vor pierde independenţa si stabilitatea pe dosar, obţinută cu mari eforturi de fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei.
„Această independenţă (a procurorilor-nn) nu trebuie însă asumată într-un spirit de frondă faţă de Executiv şi Legislativ, nu trebuie să constituie o frână sau un impediment în ceea ce priveşte buna funcţionare a instituţiilor publice, în ceea ce priveşte cooperarea dintre autorităţile publice„- argumenteaza Sima ȋn proiectul său. Aceasta inserţie ȋn proiect este de fapt un anunţ că politicienilor li se dă din nou liber să intervina ȋn actul de justiţie, spun specialiştii consultaţi de RL.
DNA, criticată de candidatul Sima
Constantin Sima a criticat extrem de virulent modul ȋn care DNA a instrumentat dosare de corupţie, acuzând nerespectarea drepturilor omului (implantarea de aparatura de interceptare, percheziţii presupus ilegale etc).
Intre dosarele criticate se afla şi cele ale judecatorilor Georgeta Buliga şi Gabriela Bârsan. De altfel, nu este prima data când Sima a luat apărarea unor inculpaţi acuzaţi de corupţie, reacţii similare având si ȋn calitate preşedinte a Asocieţiei Procurorilor din România.
De notat că ȋn mai toată cariera sa de procuror, Sima NU a investigat cazuri penale, ci s-a ocupat fie de cadre, fie de studii juridice, fiind cunosc ca apropiat al lui Ion Iliescu si PSD. Sima are mari şanse să fie numit procuror şef al DNA , fiind susţinut de PSD, spun surse USL.
Cea mai periculoasă intenţie a lui Sima
Constantin Sima cere restrângerea atribuţiilor DNA şi chiar modificari ale structurii acesteia cu „scopul de a o face mai uşor de controlat de politicieni . Sima vrea să elimine teama acestora de puscarie. Politicienilor le e teama mai ales de interceptarile DNA, pentru ca daca sunt desfiintate ca probe, ei pot fura mai uşor fonduri europene prin contracte cu spoiala de legalitate. In realitate, Sima propune o reorganizare -anihilatoare a DNA” spun specialiştii consultati de RL.
2. Elena Hach , candidat la funcţia de procuror general pentru care are mari şanse deoarece este prietenă cu ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, şi este susţinută atât de cercuri PNL, cât şi de grupări PSD.
Prima parte a proiectului Elenei Hach conţine teorii care ar încînta Comisia Europeană, dar propunerile ei de la final distrug independenta si profesionalismul procurorilor, instituite cu greu si la insistentele Comisiei Europenen in ultimii ani.
Hach are un proiect care sună foarte bine pentru că face incursiuni în organizarea parchetelor din mai multe ţări europene, pentru că ȋn proiect sunt integrate toate cerinţele TEORETICE ale Comisiei Europene, mai puţin cerinţele concrete, referitoare la integritate, la stabilitate si continuitate in instituţii precum DNA, spre exemplu.
Ingrijorător, din proiectul Elenei Hach, este enunţul privind „restructurarea” Ministerului Public, care poate ȋnsemna orice, chiar desfiinţarea DNA şi reȋnfinnţarea, după ce se scapă de procurorii incomozi si extrem de eficienti, asa cum s-a procedat in 2001, dupa revenirea lui Ion Iliescu la Cotroceni, dupa instalarea lui Adrian Nastase ca premier si a Rodicai Stanoiu ca ministru al Justitiei.
Cele mai periculoase intenţii ale posibilului viitor procuror general Elena Hach
Primul mare pericol este deprofesionalizarea prin angajarea unor procurori marionete, spun specialiştii. Şi anume, Elena Hach cere schimbarea legislaţiei pentru a permite „absolvenţilor de facultăţi de profil accesul direct în magistratură, specializarea la faţa locului, perfect aplicabil în situaţii decriză profundă”. Adică, absolventii sa nu mai dea examenele extreme de severe de intrare la Institutul National al Magistraturii, ci sa fie angajati direct, pe criterii, cel mai probabil, clientelare.
Al doilea mare pericol este reintroducerea controlării procurorilor de colegiul de conducere al Parchetelui, atributii care existau inainte de infiintarea CSM si de existenţa Inspecţiei Judiciare. Acest lucru il poate transforma pe procuror in executant al intereselor grupurilor politice de la putere, spun specialistii.
Nici biografia nu o ajută pe Elena Hach: a pierdut funcţia de şef de parchet din cauza subordonaţilor care, în bloc, au cerut transferul din cauza comportamentului doamnei, cel mai probabil, viitor procuror generral.
3. Gheorghe Cornescu , candidat la funcţia de procuror general, fost magistrat militar cu grad de general pensionat in 2006. Toţi procurorii militari care s-au pensionat înainte de implinirea varstei legale, dar care aveau vechimea obligatorie, au încasat salarii compensatorii de miliarde de lei vechi. Între ei s-ar fi aflat şi Gheorghe Cornescu. Ulterior s-a reangajat ca procuror civil. Nu a putut fi contactat pentru confirmare.
Între 1997-2000, cât a fost adjunct al şefului Sectiei Parchetelor Militare, Cornescu i-a apărat pe ofiţerii suspectaţi de crime, arestări abuzive şi tratamente neomenoase ȋn timpul revoluţiei din decembrie 1989 si/sau a mineriadei din iunie 1990. Nu a făcut nici un rechizitoriu de notorietate; a fost suspectat de fapte penale.
Acum are un proiect de management extrem de bine scris, dar extrem de periculos pentru independenţa şi eficienţa Parchetelor, ȋn principal a DNA. Cornescu vrea reorganizarea Parchetelor, inclusiv a DNA , instituţie care funcţionaeză foarte bine, ȋn special structura sa centrala, care se ocupa de demnitari şi de mari fraude.
De asemenea, Cornescu cere ca atribuţii de control pe care le are CSM- sancţionarea sau promovarea procurorilor- să-i fie atribuite procurorului general, cum era ȋn mandatele lui Ion Iliescu , când se făceau sau se închideau dosare la ordinul politic al procurorului general, care la rându-i primea ordin de la ministrul Justitiei ( care ȋl nominaliza pe funcţie) şi de la preşedinte (care ȋl numea prin decret).
Proiectul lui Cornescu conţine şi o propunere bună: este singurul candidat care militează pentru modificarea Constituţiei ȋn sensul eliminarii prezumţiei dobândirii licite a averii pentru a creşte eficienţa în instituirea măsurilor asiguratorii şi recuperarea pagubelor; precum şi eliminarea imunităţilor pentru parlamentari şi foştii miniştri care sunt cercetaţi pentru comiterea faptelor penale.
4. Tiberiu Niţu, candidat la funcţia de procuror general, fost prim-adjunct de procuror general, ȋn proiectul sau a teoretizat perfect toate cerintele Comisiei Europene (aferente Mecanismului de Cooperare şi Verificare) şi a subliniat de mai multe ori obligativitatea de a le respecta.
Proiectul sau este o excelentă lucrare compilată nu numai din documentele Comisiei Europene, ci şi din rapoartele periodice ȋntocmite de fostul procuror general Laura Codruţa Kovesi şi din informarile CSM şi ale Ministerului Justiţiei ( perioadele Macovei si Predoiu) către CE. Problemele lui Niţu sunt însă cele de biografie: a participat activ la reprimările din decembrie 1989, a participat la clasarea acestor dosare, nu a facut rechizitorii de trimitere ȋn judecata.
5.Claudiu Dumitrescu candidat la şefia DNA, fost procuror care a instrumentat câteva dosare de notorietate, intre care dosarul „Valiza”, in care George Becali era acuzat de tentativa de premiere cu a bani a jucătorilor unei echipe.
Acum, Dumitrescu este seful Departamentului de Lupta Antifraudă. Colegii săi cu care a lucrat la DNA spun ca nu are o personalitate suficient de puternica pentru a putea tine piept presiunilor USL prin care se urmareste subordonarea Parchetelor ( procurorii să răspundă ȋn faţa politicienilor) micşorarea competentelor DNA ( capitol la care se doreşte dezincriminarea conflictului de interese pentru ca alesii si rudele lor, ca si demnitarii numiţi, să poata incheia contracte cu statul)- spun specialistii.
De departe, proiectul lui Claudiu Dumitrescu este concret ( spre deosebire de cel al lui Niţu, care mai mult teoretiza) şi se referă, tot concret, la absolut toate cerinţele Comisiei Europene, pornind de la capitolele deficitare, cum ar fi fraudele la achizitiile publice, până la cele referitoare la independenţa fata de politicieni, spun specialiştii.
Insă, Dumitrescu propune limitarea competentelor DNA fata de infractiuni conexe celor de corupţie precum înşelăciunea, abuzul în serviciu, contrabanda, şantajul, evaziunea fiscală.
6. Vasile Ioniţă, candidat pentru şefia DNA, procuror anticorupţie care nu a ieşit ȋn evidenţă cu vreun rechizitoriu, are un proiect mai mult teoretic, asemănător cu cel al lui Niţu (care vizează postul de procuror general) , numai că e axact pe DNA.
Recunoaşte rolul actual important al DNA ȋn sistemul de ȋnfăptuire a Justiţiei ( spre deosebire de Sima), identifică o realitate pe care nu o reclama nimeni şi anume „atitudinea de reţinere a procurorilor în legătură cu participarea la procedurile de accedere la funcţiile de conducere„, făra a spune şi motivele : PRESIUNILE POLITICE.
Insă, le identifică la un alt capitol din proiect şi anume la „Ameninţări/riscuri”, care ar fi:
” (…)- interesul structurilor politice locale de a influenţa activitatea parchetelor;
– interesul unor persoane din lumea interlopă locală de a recruta poliţişti şi procurori din diverse domenii de activitate;
– lipsa de protecţie fizică a procurorilor”.
Nu propune masuri concrete pentru a elimina aceste „amenintari/riscuri”
7. Ioan Irimie, procuror DNA la Cluj, candidează pentru şefia institutiei.
Irimie ar fi cotat ca procuror mediocru, gata oricând să intuiască dorinţele şefilor şi să le execute, spun surse judiciare. De asemenea, ar fi extrem de sensibil la interesele grupurilor de interese influente la un moment dat, spun sursele noastre. Aprecierile de mai sus se pot exemplifica cu un dosar penal ȋn care a făcut plângere fostul medic curant din Germania al seniorului ţărănist Corneliu Coposu , doctorul Mihai Baican, care a reclamat ȋnselaciuni de milioane de euro săvârşite prin trafic de influenţă, ceea ce atragea competenţa DNA. Irimie a tergiversat un an cercetarea pentru ca apoi să trimită dosarul la sediul central. Intre timp, doctorul Baican, dintr-un om bogat, a ajuns să traiasca din ajutorul social oferit de statul german si sa locuiasca intr-o locuinta sociala.
Candidatul Irimie, prin proiectul său la şefia DNA, demonstrează că ştie teorie deoarece a enunţat :” Direcţia Naţională Anticorupţie trebuie să devină un acuzator energic şi imparţial în urmărirea penală şi judecarea cauzelor de corupţie la nivel înalt şi mediu, pentru a demonstra independenţa sistemului judiciar şi că România este un stat de drept”. Cu practica sta, insă, mai prost, daca ar fi sa luam in calcul cazul dr. Baican.
8.Gheorghe Emil Moţa, candidat la funcţia de procuror general, ȋn prezent procuror la Parchetul Tribunalului Gorj, vrea reinfiinţarea unui serviciu secret in subordinea Ministerului Justiţiei, care să-i urmarească probabil pe magistrati. In biografia sa, publicata ȋn presă , au fost inserate mai multe scandaluri.
Din proiectul de candidat a procurorului Moţa, redactat ambiguu, se desprinde o propunere extrem de periculoasă şi anume ” Înfiinţarea unei direcţii de informaţii şi protecţie internă în subordinea Ministerului Justiţei -propunere pentru Ministerul Justitiei” ( CSM-ul fiind exclus din majoritatea propunerilor proiectelor lui Moţa).
În mandatele de preşedinte ale lui Ion Iliescu a funcţionat un astfel de serviciu secret la Ministerul Justitiei şi a fost folosit pentru a descoperi vulnerabilitătile magistraţilor, care ulterior erau santajaţi pentru a executa ordinele celor aflati la putere. In ultimul mandat de presedinte al lui Ion Iliescu , serviciul secret al Justitiei – SIPA-, a fost condus de fostul ofiţer de Securitate Marian Ureche, acuzat de politie politică. Acest serviciu de spionare a magistratilor a fost desfiintat de Monica Macovei, fost ministru al Justitiei.
9.Viorica Stoica – candidat pentru ambele funcţii, acum procuror la Parchetul General; proiectul ei NU a fost publicat pe pagina de internet Ministerului Justiţiei pentru ca autorul Nu şi-a dat acordul
10. Paula Nicoleta Tănase – candidat la şefia DNA, acum procuror la Parchetul Tribunalului Galaţi. Nici proiectul ei NU este publicat, tot pentru că NU şi-a dat acordul.
Surse judiciare spun ca cele doua candidate au apelat la aceasta formula pentru a-si apara „drepturile de autor”… Comisia Europeana a cerut expres ca proiectele de management ale candidatilor sa fie facute publice pentru a fi cunoscute/criticate/laudate intentiile viitorilor sefi ai Parchetelor.
