Maşina de propagandă a lui Vladimir Putin denunţă fără încetare autorităţile „fasciste şi xenofobe“ din Ucraina, în timp ce în Europa liderul rus curtează asiduu politicieni de extremă dreapta ca aliaţi în confruntarea sa cu liderii occidentali.
În Ucraina, Putin cere alungarea „fasciştilor” de la Kiev, un discurs paradoxal, având în vedere că preşedintele rus susţine şi atrage în plasa sa majoritatea partidelor de extremă dreapta din Europa. Majoritatea partidelor de extremă dreapta nu îşi ascund admiraţia pentru Rusia lui Putin.
Putin este prea puţin preocupat de ideologia partizanilor săi occidentali, principala sa problemă fiind capacitatea lor de a promova punctele de vedere ale Kremlinului şi de a sparge consensul european asupra mişcărilor sale în Ucraina. Liderul rus susţine extrema dreaptă europeană din ce în ce mai mult în mai multe ţări. În frondă cu SUA şi UE după anexarea Crimeii, Moscova caută sprijin în rândul aripii politice antieuropeană şi anti-atlantistă. În faţa extinderii UE spre Est, ascensiunea partidelor populiste europene, profund eurosceptice, reprezintă o mană pentru creşterea influenţei Uniunii Eurasiatice, marele vis al lui Putin.
Frontul Naţional (FN) francez, condus de Marine Le Pen, este unul din partidele dreptei radicale în Europa care susţine poziţia lui Putin în Ucraina, deşi guvernele occidentale îl acuză că duce continentul în cea mai gravă criză de la căderea Cortinei de Fier. Că FN este bine ancorat în Est o demonstrează primirea călduroasă făcută sâmbătă Marinei Le Pen, aflată în cea de-a doua vizită la Moscova, de preşedintele Dumei, Serghei Narişkin. Exprimându-se asupra Ucrainei, Le Pen a susţinut proiectul federalizării, dorit de Moscova şi respins de Kiev. În mai 2013, Vona Gabor, preşedintele Jobbik, formaţiune ultranaţionalistă şi antisemită din Ungaria, a fost primit cu onoruri în Duma rusă. Şeful Jobbik s-a dus la Moscova anul trecut pentru a-l întâlni pe Alexandre Dughin, fost membru al Partidului bolşevic naţional din Rusia, grup de extremă dreapta. Dughin promovează o uniune condusă de Rusia care s-ar întinde peste o mare parte din Europa şi Asia şi este considerat un influent personaj din cercul interior al lui Putin. Anul trecut el a corespondat cu liderul influentei mişcări naziste Zorii Aurii din Grecia, aflat în prezent în detenţie sub acuzaţia formării unei organizaţii criminale.
În Italia, Matteo Salvini, şeful Ligii Nord, saluta luna trecută anexarea Crimeii de către Rusia şi faptul că „poporul a rezistat diktatelor internaţionale”. În Olanda, Geert Wilders, liderul Partidului Libertăţii, se făcea ecoul liniei Kremlinului, declarând că guvernul pro-occidental din Ucraina este condus de „naţional-socialişti, evrei şi alţi anti-democraţi”. El a condamnat guvernul olandez pentru susţinerea pachetului financiar al UE de susţinere a Ucrainei. Putin are clar interesul să încurajeze astfel de opinii, pentru contracararea presiunii guvernelor europene care s-au alăturat SUA condamnând acapararea Crimeii.
În Marea Britanie, Nigel Farage, şeful Partidului Independenţei, este un mare fan al lui Putin, „şeful mondial pe care îl admir cel mai mult”. Alţi „admiratori” ai dictatorului de la Kremlin sunt austriacul Ewald Stadler (ex-FPO), maghiarul Bela Kovaci din partidul Jobbik, Srda Trifkovici, naţionalist americano-sârb sau Pavel Şernev, fostul braţ-drept al liderului Ataka, partidul bulgar de extremă dreapta.
