Premierul Binali Yldirim a anunţat marţi semnarea acordului de reconciliere convenit între Turcia şi Israel, care permite reluarea relaţiilor diplomatice bilaterale, îngheţate din 2010.
Israelul şi Turcia au oficializat luni normalizarea relaţiilor bilaterale, după şase ani de îngheţ diplomatic şi declaraţii ostile cauzate de raidul sângeros al unui comando israelian asupra unei nave turceşti încărcată cu ajutoare, care încerca spargerea blocadei impuse Fâşiei Gaza, asalt soldat cu uciderea a 10 cetăţeni turci.
Turcia (membră NATO) şi Israelul sunt două puteri-cheie în Orientul Mijlociu, într-un moment în care ţările occidentale caută să stabilească legături de cooperare în lupta împotriva organizaţiei jihadiste Statul Islamic. Israelul caută să limiteze influenţa regională a inamicului său iranian, iar Ankara şi Teheranul au ales tabere opuse într-un război care sfâşie de cinci ani Siria.
Ruptura relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări a fost provocată în mai 2010 de un eveniment dramatic petrecut în largul coastelor israeliene. Marina statului evreu a interceptat nava închiriată de o organizație umanitară din Turcia care încerca spargerea embargoului impus Fâşiei Gaza de Israel şi Egipt. 10 militanţi turci au fost ucişi şi alte zeci răniţi la bordul vasului „Mavi Marmara“. În afara acestui incident, preşedintele Erdogan, fervent susţinător al cauzei palestiniene, a provocat de câteva ori iritarea Israelului prin discursurile sale incendiare.
Negocieri secrete
După raidul israelian la bordul „Mavi Marmara“, au urmat negocieri de culise, în special cu medierea SUA, care au cunoscut numeroase salturi negative și pozitive. Principiul şi detaliile reluării relaţiilor diplomatice au fost acceptate în decembrie anul trecut, în cadrul unei reuniuni secrete la Zürich, în Elveţia, un teren neutru. În ajun, preşedintele Erdogan declarase că „un proces de normalizare ar fi bun pentru noi, pentru Israel, Palestina şi toată regiunea“. Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a prezentat scuze oficiale pentru asaltul din 2010. Alegerile din Israel şi din Turcia au întârziat reconcilierea.
Documentul de la Zürich are numeroase aspecte. După expulzarea ambasadorului israelian la post la Ankara, în 2011, actul prevede revenirea ambasadorilor în cele două capitale, anularea urmăririi judiciare începute în Turcia contra înalţilor responsabili militari israelieni, crearea unui fond special, dotat cu 20 milioane dolari, potrivit Haaretz, destinat despăgubirii familiilor victimelor. În schimb, Ankara s-a angajat să-l expulzeze de pe teritoriul turc pe Saleh Al-Arouri, militant al Hamas care a orchestrat răpirea şi asasinarea a trei adolescenţi israelieni în Cisiordania, în iunie 2014. În fine, cele două ţări au în vedere o vastă cooperare în domeniul gazier: construirea unei conducte israeliene ce va trece prin Turcia, destinată a transporta produsele promiţătoarelor zăcăminte de gaz offshore spre Europa.
Mesaj către Putin
Turcia caută să-şi recâștige influenţa regională, aflată în declin. Relaţiile sale cu Rusia s-au degradat după ce aviaţia militară turcă a doborât, în noiembrie, un bombardier rusesc care survola Siria, dar Ankara declarase că intrase în spaţiul aerian al Turciei. Luni, preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a făcut un pas spre Rusia, în speranța normalizării „rapide“ a relaţiilor cu Kremlinul. Liderul de la Ankara s-a scuzat faţă de omologul său rus, Vladimir Putin, pentru doborârea avionului militar şi, într-un mesaj, a făcut apel la „restaurarea relaţiilor“ dintre cele două ţări, după cum a anunţat Kremlinul într-un comunicat. Mesajul lui Erdogan asigură că „Rusia este pentru Turcia un prieten şi un partener strategic“. Doborârea bombardierului rus Su-24 a provocat o criză acută în relaţiile bilaterale, Rusia luând numeroase măsuri de retorsiune contra Ankarei.
